Ce se întâmplă dacă Kievul închide robinetul de gaze rusești. Ceban: Este o provocare pentru alimentarea cu energie

După 2024, încă nu este clar dacă gazul rusesc va tranzita prin Ucraina. Aceasta este și o provocare pentru noi, inclusiv în materie de alimentare a țării cu energie electrică, a declarat președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, într-un interviu pentru Logos Press.

Economiștii atrag atenția că centrala de la Cuciurgan, care asigură o parte semnificativă din necesarul de energie electrică pentru malul drept al țării, este alimentată cu gaz rusesc. Dacă tranzitul gazelor naturale din Rusia către Republica Moldova și Europa ar fi întrerupt și acordul de tranzit nu ar fi extins, Republica Moldova ar putea suferi consecințe serioase în ceea ce privește accesul la energie electrică.

În cazul în care s-ar întrerupe livrările de curent de la Cuciurgan, Chișinăul ar urma să achiziționeze energie electrică din vest, care este mai scumpă, respectiv tarifele pentru consumatorii casnici vor crește.

În prezent, Chișinăul achiziționează majoritatea curentului electric de la Cuciurgan amplasată în regiunea stângă a Nistrului la un preț de 66 USD MW. Contractul de livrare este până la sfârșitul anului 2024. Centrala este alimentată cu gaz rusesc care este livrat regiunii fără achite pentru vreun ban. În context, datoria enclavei pentru gaz se ridică la peste 7 miliarde de dolari.

Ucraina a avertizat anterior că aprovizionarea cu gaz rusesc către Europa va fi întreruptă de la începutul anului 2025, deoarece va fi sistat contrcatul de tranzit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnistria #gaz #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 10 mii de persoane au semnat o petiție publică, lansată de Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ), prin care este solicitată organizarea unor audieri publice privind înghețarea valorii de referință în bugetul de stat pentru anul 2026 la nivelul de 2500 de lei. Demersul a fost făcut public pe 19 decembrie 2025.

În urma ședinței naționale a liderilor sindicali, Federația a transmis scrisori oficiale către președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și premierul Alexandru Munteanu, cerând implicarea autorităților în examinarea impactului deciziei bugetare asupra sistemului educațional și de cercetare.

Potrivit FSEȘ, menținerea valorii de referință la nivelul actual afectează grav remunerarea, demnitatea profesională și stabilitatea personalului din educație și cercetare. În acest context, sindicatele cer ca în noua lege a salarizării să fie introdus un mecanism automat de indexare a valorii de referință, proporțional cu rata anuală a inflației.

Reprezentanții sindicatelor subliniază că o astfel de prevedere ar asigura predictibilitate și echitate salarială și ar proteja veniturile angajaților în condițiile creșterii costului vieții.

FSEȘ solicită organizarea audierilor publice cu participarea sindicatelor, mediului academic și a societății civile, pentru a discuta efectele înghețării valorii de referință înainte de adoptarea finală a bugetului de stat pentru anul 2026.

Autoritățile au anunțat că lefurile cadrelor didactice nu vor fi majorate de la 1 ianuarie 2026, creșterile salariale urmând a fi aplicate nu mai devreme de luna septembrie.