Ce spune un deputat despre perchezițiile de ieri de la CFM? Reacția PCCOCS

Deputatul Platformei „DA”, Alexandru Slusari susține că are informații despre perchezițiile efectuate, ieri, de PCCOCS la Întreprinderea de Stat Calea Ferată a Moldovei.

Potrivit lui Alexandru Slusari, oamenii legii au descins la fostul director al întreprinderii, Iurie Topală, dar și la fostul vicedirector CFM, Grigore Condurachi.

Despre asta, parlamentarul a scris pe Facebook.

„Azi au fost efectuate perchezițiile la domiciliile și oficiile lui Iurie Topala (ex-director CFM), Grigore Condurachi (ex-vicedirector CFM și favoritul lui Dodon pentru ultimul concurs la șefia Căii Ferate), precum și la oficiile companiilor de expediție, ce aparțin: Pirlog M., Objelianskaia I., Godzin V., Balan D., Mitu E., etc. implicați în deturnarea a circa 300 mln. lei a patrimoniului întreprinderii de stat CFM prin intermediul companiilor offshore, în perioada anilor 2015-2019, când Plahotniuc controla Calea Ferată”, a scris Slusari.

De asemenea, deputatul susține că, în urma perchizițiilor la unele persoane au fost găsite 3 mln lei și circa 100 mii de euro.

Solicitați de Realitatea.md, reprezentanții PCCOCS nu ne-au putut confirma și nici infirma cele scrise de Alexandru Slusari.

Potrivit purtătorului de cuvânt al instituției, Emil Gaitur, autoritatea pentru combaterea criminalității organizate și cauze speciale nu va comenta declarațiile publice ale unor actori politici emise în perioadă electorală, dar va continua investigațiile pe dosar.

Mai mult, Gaitur a mai declarat că investigațiile pe dosar sunt în plină desfășurare, iar amănunte vor fi furnizate la etapa în care vor deveni disponibile date de impact social major, în măsura în care acestea nu ar afecta caracterul obiectiv al anchetei.

#deputat #PCCOCS #CFM #Perchezitii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional lansează un avertisment dur pentru Republica Moldova, la finalul misiunii de consultări prevăzute de Articolul IV. În declarația șefei misiunii FMI, Alina Iancu și experții constată o revenire timidă a economiei, dar scot la iveală o serie de dezechilibre. Este vorba de un deficit extern mare, finanțe publice sub presiune, reforme anticorupție blocate și riscuri în creștere pentru stabilitatea macroeconomică.

Potrivit FMI, creșterea economică din 2025, estimată la 2,7%, este alimentată aproape exclusiv de consum și importuri, nu de competitivitate. Deficitul de cont curent a urcat la circa 20% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri din regiune, pe fondul importurilor masive, în special de energie, și al exporturilor slabe. FMI avertizează direct că acest lucru indică o pierdere de competitivitate a economiei moldovenești.

În paralel, finanțele publice intră într-o zonă de risc. Deficitul bugetar crește de la 4,1% din PIB în 2024 la 4,5% în 2025 și este prognozat să ajungă la 5,2% din PIB în 2026, pe fondul cheltuielilor curente ridicate, salariilor majorate și sprijinului social acordat fără o țintire clară. FMI subliniază că investițiile capitale au fost subexecutate, iar statul cheltuiește mai mult pe consum decât pe dezvoltare.

Experții FMI transmit un mesaj tranșant: Moldova va fi nevoită să strângă șurubul fiscal. Țara colectează prea puține venituri raportat la economii similare, iar sistemul fiscal este descris ca fiind „complex și distorsionant”. FMI cere eliminarea scutirilor și cotelor reduse de TVA, considerate ineficiente, și extinderea bazei de impozitare. De asemenea, este pusă pe masă revizuirea progresivității impozitelor pe venit și pe avere, semnal clar că presiunea fiscală va crește.

În domeniul energetic, FMI susține explicit eliminarea treptată a compensațiilor la energia electrică, precum și ajustarea Fondului de Reducere a Vulnerabilității Energetice, astfel încât ajutorul să fie acordat doar celor mai vulnerabili. Mesajul este clar: sprijinul generalizat nu mai este sustenabil.

Pe plan monetar, FMI avertizează că nu există spațiu pentru relaxare suplimentară a politicii monetare, în pofida reducerilor recente operate de BNM. Creșterea inflației de bază și relansarea economiei pot reaprinde presiunile inflaționiste. În același timp, cerințele ridicate de rezerve obligatorii frânează creditarea eficientă, iar normalizarea trebuie făcută cu maximă prudență.

Un alt semnal de alarmă vizează piața imobiliară. FMI constată că prețurile locuințelor au crescut cu 24% într-un singur an, iar avansul rapid al creditării impune măsuri stricte pentru prevenirea unei supraîncălziri. Programul „Prima Casă” este vizat direct, FMI cerând alinierea lui la reguli mai dure de evaluare a debitorilor.

Cel mai sensibil capitol rămâne însă anticorupția. FMI constată fără echivoc că progresul este „neuniform”, iar viitorul Procuraturii Anticorupție este incert, din cauza deficitului de personal și a capacităților limitate. Instituția-cheie în lupta anticorupție funcționează sub parametri minimi, iar FMI cere noului Guvern „progres serios” și măsuri concrete, nu declarații.

În concluzie, deși Moldova evită pentru moment o criză majoră, FMI transmite un mesaj dur: economia rămâne vulnerabilă, reformele bat pasul pe loc, iar fără decizii politice ferme — inclusiv taxe mai mari, tăieri de compensații și reforme reale în justiție — stabilitatea pe termen mediu este pusă sub semnul întrebării.