Ce trebuie să știi dacă vrei să introduci în țară piese și accesorii uzate pentru autovehicule

Serviciul Vamal al Republicii Moldova informează persoanele fizice despre măsurile pe care trebuie să le respecte în cazul în care intenționează să introducă în țară piese de schimb și accesorii uzate pentru autovehicule.

Persoanele fizice au dreptul de a introduce pe teritoriul țării, fără achitarea drepturilor de import părți și accesorii uzate pentru autovehicule a căror valoare în vamă nu depășește suma de 300 de euro pentru mărfurile introduse de către călătorii care folosesc transportul terestru sau de 430 de euro pentru mărfurile introduse de către călătorii care folosesc transportul aerian sau maritim şi care nu sunt destinate activității comerciale sau de producție.

Dacă valoarea în vamă a bunurilor depășește cuantumul neimpozabil menționat (300 euro/430 euro), drepturile de import se vor percepe reieșind din valoarea bunului în vamă (cuantumul neimpozabil indicat nu micșorează valoarea impozabilă a bunului).

De asemenea, la introducerea părților și accesoriilor uzate pentru autovehicule, la cerința funcționarului vamal, persoana fizică în mod obligatoriu va completa Formularul tipizat DV-6 al declarației vamale, chiar dacă valoarea în vamă nu depășește suma neimpozabilă.

Totodată în rubrica 4.1 a Formularului tipizat DV-6 al declarației vamale se va indica denumirea tehnică (comercială) uzuală a părților și accesoriilor, particularitățile distinctive ale acestora, marca și modelul autovehiculului căruia sunt destinate și sistemul autovehiculului în care urmează a fi utilizate (caroserie, sistemul de direcție, sistemul de frânare, sistemul de propulsie etc.) anul de fabricație și valoarea pieselor.

În vederea respectării cadrului legal în vigoare și nemijlocit excluderea introducerii părților și accesoriilor uzate pentru autovehicule, componente ale sistemelor de frânare și de direcție, funcționarul vamal va solicita de la persoana fizică declarant, să indice în Formularul tipizat DV-6 al declarației vamale, precum că părțile și accesoriile uzate pentru autovehicule declarate nu constituie componente ale sistemelor de frânare și de direcție.

Totodată, Serviciul Vamal amintește despre anularea prohibițiilor la introducerea pe teritoriul țării a pieselor și accesoriilor uzate pentru autovehicule, cu excepția părților și accesoriilor uzate pentru autovehicule, componente ale sistemelor de frânare și de direcție, de la pozițiile tarifare stabilite de Guvern.

#piese uzate #autovehicul #accesorii #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În perioada 18–21 noiembrie, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în parteneriat cu Consiliul Europei și Centrul Internațional „La Strada”, organizează Conferința internațională „Consolidarea protecției copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual prin elaborarea de politici bazate pe dovezi” și găzduiesc cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote al Consiliului Europei.

Evenimentele sunt desfășurate la Chișinău, sub auspiciile Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (noiembrie 2025 – mai 2026), cu participarea a peste 150 de reprezentanți ai statelor membre, experți naționali și internaționali, organizații nonguvernamentale și parteneri internaționali.

Daniella Misail-Nichitin, Ministra Afacerilor Interne, și Natalia Plugaru, Ministra Muncii și Protecției Sociale, au cuvântul de deschidere, prin care este exprimat angajamentul Republicii Moldova pentru prevenirea și combaterea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor, precum și importanța cooperării interinstituționale și internaționale.

Ministra Afacerilor Interne evidențiază necesitatea consolidării măsurilor de prevenire în mediul online, a mecanismelor eficiente de raportare și a politicilor publice fundamentate pe date și analize riguroase.

Panelurile conferinței

Panelul I – „Elaborarea de politici bazate pe dovezi”

Panelul include intervenția Ministrei Afacerilor Interne, axată pe importanța prevenirii, cooperării interinstituționale și a politicilor fundamentate pe dovezi.
Participanții reprezintă autorități publice, organizații internaționale și experți din domeniul protecției copilului. Discuțiile vizează recomandările Comitetului Lanzarote, prevenirea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor și mecanismele de cooperare între instituțiile responsabile.

Panelul II – „Valorificarea datelor de la Barnahus și alte servicii MDIA pentru politici și practici”

Intervenție: Vasile Cușca, Secretar de Stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Mesajul principal vizează rolul colectării și utilizării datelor din centrele de tip Barnahus și din serviciile multidisciplinare pentru actualizarea politicilor publice și întărirea mecanismelor de protecție a copilului.

Modelul Barnahus în Republica Moldova

Centrul de servicii integrate de tip Barnahus este un model modern de asistență pentru copiii victime și/sau martori ai infracțiunilor. Acesta oferă un mediu sigur și prietenos, în care audierea în condiții speciale, examinarea medico-legală, evaluarea și suportul psihologic sunt asigurate într-un singur spațiu.

Ministra Afacerilor Interne menționează că acest model evidențiază importanța unei abordări integrate în protecția copilului și necesitatea unor intervenții rapide, coordonate și adaptate. Extinderea serviciilor Barnahus la nivel național reprezintă o direcție prioritară pentru asigurarea accesului fiecărui copil la standarde înalte de protecție și suport specializat.

Cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote include:

• evaluarea implementării Convenției de către statele membre;
• analiza preliminară a raportului privind exploatarea sexuală a copiilor facilitată de tehnologiile informaționale, inclusiv autogenerarea de imagini;
• examinarea chestionarului revizuit privind „abuzul sexual în cercul de încredere”;
• discuții privind mecanismele naționale de colectare a datelor;
• prezentarea inițiativelor legislative, a practicilor și politicilor publice implementate în statele membre.

Participarea activă a Republicii Moldova în aceste procese exprimă angajamentul pentru protejarea drepturilor copilului, consolidarea sistemului național de protecție și contribuția la schimbul european de expertiză.

În cadrul Președinției sale la Comitetul de Miniștri, Republica Moldova pune accent pe cooperarea internațională, armonizarea cadrului național cu standardele europene și promovarea unor măsuri riguroase pentru protecția fiecărui copil împotriva exploatării și abuzului sexual, inclusiv în mediul online.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#protectia copiilor #comitetul lanzarote #MAI