Cea mai mare banca de stat din Turcia taie transferurile în ruble rusești

Banca turcă Ziraat, care este deținută de stat și ocupă primul loc în țară în funcție de active, a decis să înceteze operațiunile în ruble rusești.

Potrivit agenției „RIA Novosti”, care citează un reprezentant al băncii, Ziraat a oprit fără explicații deschiderea de conturi în ruble și le-a sugerat clienților cu conturi existente să convertească rublele în lire turcești.

Anterior, operațiunile în ruble erau disponibile pentru clienții cu permis de ședere sau cu documente care atestau dreptul de muncă sau studii în Turcia. Însă, în prezent, deschiderea conturilor în ruble a devenit dificilă în această țară, au declarat pentru „RIA Novosti” cetățeni ruși care desfășoară afaceri în Turcia.

Surse din interiorul băncii au menționat că și alte bănci de stat din Turcia urmează o politică similară cu cea a Ziraat, în timp ce unele bănci private încă mai deschid conturi în ruble.

Turkish banks have begun reducing their operations in rubles with Russia following the tightening of sanctions by the U.S. Treasury, which threatened to cut off access to dollars for banks worldwide that support Russia’s military-industrial complex or conduct transactions with sanctioned Russian companies.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#operatiuni #Turcia #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.