Cea mai valoroasă criptomonedă din lume a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimul an și jumătate

Bitcoin a scăzut sâmbătă sub 20.000 de dolari, până la cel mai redus nivel din ultimele 18 luni, extinzându-şi declinul pe măsură ce investitorii renunţă la activele mai riscante pe fondul creşterii ratelor dobânzilor, transmite Reuters.

Cea mai valoroasă criptomonedă din lume a scăzut cu peste 7%, până la 18.732 dolari pe unitate, cel mai mic nivel atins din decembrie 2020.

Bitcoin a scăzut cu aproximativ 59% în acest an, în timp ce criptomoneda rivală ether, a coborât cu 73%.

Sectorul monedelor digitale a fost afectat puternic săptămâna aceasta, după ce compania de creditare în criptomonede Celsius a blocat retragerile şi transferurile între conturi.

Piaţa criptomonedelor a suferit pierderi după ce companii precum Coinbase Global, Gemini şi Blockfi au declarat că vor concedia mii de angajaţi, pe măsură ce investitorii renunţă la activele riscante.

#crypto #moneda #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Organizația țărilor exportatoare de petrol și aliații săi (OPEC+) discută posibilitatea unei a treia majorări consecutive a producției de petrol, în luna iulie, în pofida faptului că pe piața globală există deja un excedent semnificativ de ofertă. Potrivit unor surse citate de Bloomberg, membrii alianței analizează o creștere de 411.000 de barili pe zi – de trei ori mai mult decât fusese propus inițial pentru perioada respectivă.

Decizia oficială urmează să fie luată în cadrul reuniunii OPEC+ din 1 iunie, dar tendința deja conturată în lunile mai și iunie – când a fost aprobată o majorare similară – sugerează o abandonare a strategiei tradiționale de limitare a producției pentru a susține prețurile. În prezent, OPEC+ produce aproximativ 41 de milioane de barili pe zi, iar suplimentările aprobate corespund cu circa 1% din volumul actual.

Pe fondul acestor creșteri, prețul țițeiului Brent a scăzut joi cu 1%, ajungând la 64,3 dolari pe baril, semnalând o presiune în creștere asupra exporturilor rusești, deja vizate de restricții suplimentare din partea Occidentului.

Motivațiile invocate în cercuri restrânse de negociatori variază: de la pedepsirea statelor care depășesc cotele (precum Kazahstan și Irak), până la dorința Arabiei Saudite de a-și recâștiga cota de piață și de a răspunde favorabil apelurilor fostului președinte american Donald Trump privind scăderea prețului petrolului.

Conform Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), oferta globală de petrol va crește în medie cu 1,6 milioane de barili pe zi în 2025, ajungând la 104,6 milioane barili/zi, în timp ce cererea globală va încetini, cu o creștere estimată la doar 650.000 barili/zi pentru restul anului. Astfel, se prefigurează un excedent zilnic de circa 700.000 barili, fără a lua în calcul suplimentările potențiale ale OPEC+.

Potrivit analistului rus Mihail Krutihin, ne aflăm într-o nouă eră în care OPEC+ renunță treptat la sistemul de auto-restricționare, mizând nu pe prețuri ridicate, ci pe volum: „Arabia Saudită și partenerii săi par pregătiți să extragă cât mai mult petrol posibil, indiferent de preț”.