Cel mai bogat om care a trăit vreodată. Averea lui o depășea cu mult pe cea a miliardarilor de astăzi

În epoca lui Jeff Bezos, Bill Gates și Wall Street, e greu să crezi că a existatun moment de mai mare prosperitate în istoria omenirii. Cu toate acestea, mulți istorici cred că bogăția lui Mansa Musa o depășea pe cea a tuturor miliardarilor moderni. Mansa Musa a condus imperiul Mali în secolul al XIV-lea, iar accesul său la cantități uriașe de aur l-a făcut, probabil, cel mai bogat om care a trăit vreodată. Până și sclavii săi erau acoperiți cu metalul prețios, relatează BBC, citat de Digi24.ro.

În anul 1324, oamenii din Cairo au avut parte de cea mai uimitoare priveliște din viața lor: mii de soldați africani, curteni, negustori și sclavi, toți încărcați cu aur. Cai și cămile cărau bogății care erau date săracilor sau schimbate pe alte bunuri. Atât de mult aur le-a fost dat oamenilor, încât economia orașului Cairo s-a prăbușit și nu și-a mai revenit timp de 10 ani.

În fruntea coloanei, stând pe un tron de aur și ținând în mână un sceptru de aur, se afla comandantul trupelor, considerat cel mai bogat om care a trăit vreodată pe pământ: Mansa Musa, împăratul din Mali. Mulți istorici consideră că bogăția lui o depășea pe cea a miliardarilor moderni.

„Musa era urmașul unei dinastii de împărați vest-africani. În funcție de cine face estimarea, mulți spun că averea lui, ajustată la inflație, ar fi azi echivalentul a 400-600 de miliarde de dolari, nimeni nu știe sigur”, spune Dr Rudolf Ware, de la Universitatea din California.

„Astfel de estimări sunt subiective, dar se bazează pe cantitățile de aur la care Mansa Musa avea acces”, spune Kathleen Bickford Berzock, de la The Bloc Museum of Art.

De axemplu, averea lui Jeff Bezos, fondatorul Amazon, este estimată la puțin peste 180 de miliarde de dolari.

Mansa Musa conducea imperiul Mali, o entitate vastă care se întindea de la coasta atlantică a Africii de vest până la deșertul din Nigerul de azi.

„Această regiune era o sursă a celui mai pur aur care circula în acea perioadă, când totul se baza pe aur”, spune Berzock.

„În epoca medievală, era probabil un singur stat care avea o putere politică, militară și economică la fel de mare ca Mali: China”, spune Ware.

Legendara călătorie a lui Musa la Cairo a avt loc în cadrul pelerinajului la Mecca. Inspirat de această experiență, s-a întors în Mali în 1325 și a dat startul unei noi epoci de aur a învățământului.

„A investit resursele imperiului pentru a dezvolta o tradiție academică islamică în Africa de Vest. În Timbuktu, de exemplu, erau 80 de universități în anii 1400. Era o societate complexă. Veneau învățați din toată lumea pentru a studia legea islamică, astronomie și teologie”, spune Ware.

Imperiul Mali a prosperat pe durata vieții lui Mansa Musa și, după moartea lui, în 1337, sub domnia fiilor săi. Dar, după apariția unor imperii rivale și a unor noi forme de comerț, imperiul a intrat în declin în secolul 15.

În prezent, în Occident se știu foarte puține despre Mansa Musa.

„Colonialismul și comerțul cu sclavi au avut un impact major asupra modului în care America și Europa percep Africa și pe africani”, spune Berzock.

„Poveștile despre africani care scriau în zeci de limbi într-un oraș ca Timbuktu și care erau cei mai bogați și mai puternici regi de pe planetă nu se potrivesc cu ceea ce Africa a devenit în ochii europenilor. Aceasta este una din comorile istoriei africane”, spune Ware.

#Bogat #oameni bogați

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația portuară a Siriei a semnat un memorandum cu gigantul logistic din Emiratele Arabe Unite, DP World, cel mai mare operator portuar din lume, pentru dezvoltarea portului Tartus, a anunțat televiziunea de stat siriană. Investiția planificată se ridică la 800 de milioane de dolari și vizează modernizarea terminalelor și serviciilor logistice, transformând Tartus într-un „nod cheie al comerțului regional și internațional”.

Acordul cu DP World vine după ce guvernul sirian a anulat parteneriatul anterior cu Rusia privind administrarea civilă a portului Tartus. În ianuarie, publicația Al-Watan relata că noul executiv de la Damasc a reziliat acordul semnat în 2019, care prevedea o concesiune pe 49 de ani. Conform directorului vamal din Tartus, Riad Joudi, portul era practic inactiv din cauza taxelor ridicate și a problemelor tehnice.

Acordul cu DP World mai prevede amenajarea de zone economice speciale și construcția de noi terminale și centre de tranzit în diverse regiuni ale Siriei.

Deocamdată, Rusia păstrează controlul asupra bazelor sale militare din Siria, iar autoritățile ruse au declarat că mențin contactul cu noua conducere siriană pentru toate „chestiunile de actualitate”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că dialogul cu Damascul continuă.

Aceasta nu este singura inițiativă a Siriei privind modernizarea infrastructurii portuare: la 1 mai, guvernul sirian a semnat un alt acord, în valoare de 230 de milioane de euro, cu compania franceză CMA CGM pentru exploatarea portului Latakia.