Cele mai bune țări din lume pentru munca la distanță. Pe ce loc se află Republica Moldova

Țările din Europa de Nord sunt în fruntea indicelui global al muncii la distanță 2023. Primele 10 țări din indice sunt: Danemarca; Olanda; Germania, Spania; Suedia; Portugalia; Estonia; Lituania; Irlanda și Slovacia, potrivit World Economic Forum.

Punctele forte cheie ale Danemarcei pentru lucrătorii la distanță includ calitatea internetului, incluziunea socială și asistența medicală.

În Țările de Jos, stabilitatea economică este un alt beneficiu pentru munca la distanță. Acest lucru se datorează în mare parte „atractiei sale ca destinație turistică și utilizării larg răspândite în limba engleză”, spun autorii.

Germania oferă un echilibru bun între costul vieții și calitatea vieții, cu cel mai accesibil serviciu de internet din lume, arată Global Remote Work Index 2023.

Slovacia este lider în top 10 țări care lucrează la distanță pentru siguranța cibernetică. Acesta este un criteriu care include capacitatea de a răspunde amenințărilor digitale și nivelul legislației privind securitatea cibernetică.

Regatul Unit se află pe primul loc pentru siguranță economică în Global Remote Work Index 2023. Această categorie include costul vieții, accesul la asistență medicală, cât de ușor este să comunicați și oportunități de petrecere a timpului liber de calitate.

Singapore este cea mai bună țară pentru infrastructura digitală și fizică, cum ar fi un serviciu de internet stabil, rapid și disponibil pe scară largă și o infrastructură sigură, cum ar fi drumurile.

Elveția se află în fruntea indicelui 2023 pentru siguranță socială, care ia în considerare securitatea fizică și protecția lucrătorilor la distanță.

În ceea ce privește situația Republicii Moldova cu privire la munca la distanță, țară s-a clasat pe locul 52 din cele 108 de țări incluse în clasament, cu un scor 0,6.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#munca distanta #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.