Cele mai bune țări din lume pentru munca la distanță. Pe ce loc se află Republica Moldova

Țările din Europa de Nord sunt în fruntea indicelui global al muncii la distanță 2023. Primele 10 țări din indice sunt: Danemarca; Olanda; Germania, Spania; Suedia; Portugalia; Estonia; Lituania; Irlanda și Slovacia, potrivit World Economic Forum.

Punctele forte cheie ale Danemarcei pentru lucrătorii la distanță includ calitatea internetului, incluziunea socială și asistența medicală.

În Țările de Jos, stabilitatea economică este un alt beneficiu pentru munca la distanță. Acest lucru se datorează în mare parte „atractiei sale ca destinație turistică și utilizării larg răspândite în limba engleză”, spun autorii.

Germania oferă un echilibru bun între costul vieții și calitatea vieții, cu cel mai accesibil serviciu de internet din lume, arată Global Remote Work Index 2023.

Slovacia este lider în top 10 țări care lucrează la distanță pentru siguranța cibernetică. Acesta este un criteriu care include capacitatea de a răspunde amenințărilor digitale și nivelul legislației privind securitatea cibernetică.

Regatul Unit se află pe primul loc pentru siguranță economică în Global Remote Work Index 2023. Această categorie include costul vieții, accesul la asistență medicală, cât de ușor este să comunicați și oportunități de petrecere a timpului liber de calitate.

Singapore este cea mai bună țară pentru infrastructura digitală și fizică, cum ar fi un serviciu de internet stabil, rapid și disponibil pe scară largă și o infrastructură sigură, cum ar fi drumurile.

Elveția se află în fruntea indicelui 2023 pentru siguranță socială, care ia în considerare securitatea fizică și protecția lucrătorilor la distanță.

În ceea ce privește situația Republicii Moldova cu privire la munca la distanță, țară s-a clasat pe locul 52 din cele 108 de țări incluse în clasament, cu un scor 0,6.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#munca distanta #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Federației Ruse se pregătește pentru o nouă rundă de scumpiri pe piața băuturilor alcoolice. Începând cu 1 ianuarie 2026, accizele vor crește semnificativ – între 8,9% și 31%, potrivit proiectului de modificare a Codului Fiscal transmis Dumei de Stat. Cea mai severă majorare îi vizează pe producătorii și importatorii de vin, măsura urmând să se reflecte rapid în prețurile din retail, scrie publicația Komersant.

Conform proiectului, acciza pentru vinurile liniștite va crește cu 31%, de la 113 la 148 de ruble pe litru. Pentru vinurile spumante, majorarea va fi de 8,9%, până la 160 de ruble, iar pentru vinurile din fructe și băuturile pe bază de vin – de 11,5%, până la 165 de ruble. Berea (0,5%–8,6%), cidrul și miedul vor avea o creștere de 10%, acciza ajungând la 33 de ruble.

Pentru băuturile spirtoase cu peste 18% alcool, acciza va urca la 824 de ruble pe litru de alcool pur, cu 11,4% mai mult decât în 2025. La alcoolul sub 18%, acciza va fi recalculată proporțional cu conținutul de alcool, plecând de la 165 de ruble.

Noile valori depășesc semnificativ planificările făcute anul trecut. De exemplu, acciza pe bere pentru 2026 fusese inițial estimată la 31 de ruble, iar cea pentru vin la 118 ruble.

Scumpiri în lanț: berea +4%, vodca +7%, vinul +15%

Creșterea accizelor va împinge inevitabil prețurile la raft. Expertul independent al pieței alcoolului, Aleksei Nebolsin, estimează că berea se va scumpi cu cel puțin 8 ruble pe litru, echivalentul unei creșteri minime de 4,1%, la care se vor adăuga costurile de producție și logistică.

La băuturile tari, președintele „Alkopro”, Andrei Moskovski, afirmă că o sticlă de vodcă va costa cu aproximativ 30 de ruble mai mult, ceea ce va duce prețul unei sticle de 0,5 litri la circa 457 de ruble (+7%). Totuși, piața va resimți efectiv scumpirile abia în martie 2026, întrucât producătorii vor accelera livrările înainte de intrarea în vigoare a noilor accize.

Accizele la vin cresc de câțiva ani mai rapid decât cele la bere sau băuturile tari, spun producătorii. Directorul executiv Fort, Aleksandr Lipilin, anticipează creșteri de 10–15% pentru vinurile ieftine, în timp ce Aleksandr Stavțev, șeful WineRetail, estimează un impact de 70–100 de ruble per sticlă.

Piața vinului se află deja sub presiune: consumul scade încă din 2025, iar în perioada ianuarie–august, vânzările de alcool (fără bere și cidru) au scăzut cu 11,4%, potrivit Rosalkogoltabațcontrol. Cererea de bere a scăzut și mai abrupt, cu 16,3%.

Experții prognozează că vânzările de bere ar putea scădea suplimentar cu 10% în 2026. Pe segmentul băuturilor tari, evoluția depinde de politica privind prețul minim de vânzare. Dacă prețurile minime la whisky și brandy vor fi ridicate la nivelul celor de la coniac, vodca ar putea deveni, paradoxal, cea mai competitivă băutură.

Lipilin afirmă că cea mai mare povară va cădea pe vinurile importate. Producătorii ruși care folosesc struguri autohtoni beneficiază de mecanisme de compensare a accizei, iar vinurile produse din vinomaterial intern nu sunt afectate de noile majorări.

Potrivit lui Stavțev, vinurile georgiene vor fi printre cele mai sensibile la scumpiri, dat fiind că sunt percepute drept „accesibile”. În cazul vinurilor europene, o parte din creșterea accizelor ar putea fi absorbită de scăderea prețurilor de achiziție, după un an cu recolte mari în UE.