Cele mai bune țări din lume pentru munca la distanță. Pe ce loc se află Republica Moldova

Țările din Europa de Nord sunt în fruntea indicelui global al muncii la distanță 2023. Primele 10 țări din indice sunt: Danemarca; Olanda; Germania, Spania; Suedia; Portugalia; Estonia; Lituania; Irlanda și Slovacia, potrivit World Economic Forum.

Punctele forte cheie ale Danemarcei pentru lucrătorii la distanță includ calitatea internetului, incluziunea socială și asistența medicală.

În Țările de Jos, stabilitatea economică este un alt beneficiu pentru munca la distanță. Acest lucru se datorează în mare parte „atractiei sale ca destinație turistică și utilizării larg răspândite în limba engleză”, spun autorii.

Germania oferă un echilibru bun între costul vieții și calitatea vieții, cu cel mai accesibil serviciu de internet din lume, arată Global Remote Work Index 2023.

Slovacia este lider în top 10 țări care lucrează la distanță pentru siguranța cibernetică. Acesta este un criteriu care include capacitatea de a răspunde amenințărilor digitale și nivelul legislației privind securitatea cibernetică.

Regatul Unit se află pe primul loc pentru siguranță economică în Global Remote Work Index 2023. Această categorie include costul vieții, accesul la asistență medicală, cât de ușor este să comunicați și oportunități de petrecere a timpului liber de calitate.

Singapore este cea mai bună țară pentru infrastructura digitală și fizică, cum ar fi un serviciu de internet stabil, rapid și disponibil pe scară largă și o infrastructură sigură, cum ar fi drumurile.

Elveția se află în fruntea indicelui 2023 pentru siguranță socială, care ia în considerare securitatea fizică și protecția lucrătorilor la distanță.

În ceea ce privește situația Republicii Moldova cu privire la munca la distanță, țară s-a clasat pe locul 52 din cele 108 de țări incluse în clasament, cu un scor 0,6.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#munca distanta #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.