Cele mai bune țări din lume pentru munca la distanță. Pe ce loc se află Republica Moldova

Țările din Europa de Nord sunt în fruntea indicelui global al muncii la distanță 2023. Primele 10 țări din indice sunt: Danemarca; Olanda; Germania, Spania; Suedia; Portugalia; Estonia; Lituania; Irlanda și Slovacia, potrivit World Economic Forum.

Punctele forte cheie ale Danemarcei pentru lucrătorii la distanță includ calitatea internetului, incluziunea socială și asistența medicală.

În Țările de Jos, stabilitatea economică este un alt beneficiu pentru munca la distanță. Acest lucru se datorează în mare parte „atractiei sale ca destinație turistică și utilizării larg răspândite în limba engleză”, spun autorii.

Germania oferă un echilibru bun între costul vieții și calitatea vieții, cu cel mai accesibil serviciu de internet din lume, arată Global Remote Work Index 2023.

Slovacia este lider în top 10 țări care lucrează la distanță pentru siguranța cibernetică. Acesta este un criteriu care include capacitatea de a răspunde amenințărilor digitale și nivelul legislației privind securitatea cibernetică.

Regatul Unit se află pe primul loc pentru siguranță economică în Global Remote Work Index 2023. Această categorie include costul vieții, accesul la asistență medicală, cât de ușor este să comunicați și oportunități de petrecere a timpului liber de calitate.

Singapore este cea mai bună țară pentru infrastructura digitală și fizică, cum ar fi un serviciu de internet stabil, rapid și disponibil pe scară largă și o infrastructură sigură, cum ar fi drumurile.

Elveția se află în fruntea indicelui 2023 pentru siguranță socială, care ia în considerare securitatea fizică și protecția lucrătorilor la distanță.

În ceea ce privește situația Republicii Moldova cu privire la munca la distanță, țară s-a clasat pe locul 52 din cele 108 de țări incluse în clasament, cu un scor 0,6.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#munca distanta #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2023, în Republica Moldova au activat 41,8 mii de întreprinderi, cu 0,7% mai mult față de anul 2022. Întreprinderile active au reprezentat 75,5% din totalul unităților raportoare, arată datele Biroului Național de Statistică. În același an 4.100 de întreprinderi au fost desființate, față de doar 2.300 de firme nou-create, ceea ce înseamnă că au dispărut de aproape două ori mai multe întreprinderi decât s-au înființat.

Cea mai mare pondere în totalul întreprinderilor active a fost deținută de comerțul cu ridicata și cu amănuntul, care a concentrat 39,0% din total. Urmează activitățile profesionale, științifice și tehnice – 9,7%, industria prelucrătoare – 9,5%, construcțiile și transportul și depozitarea – câte 7,1%, tranzacțiile imobiliare – 7,0% și informațiile și comunicațiile – 6,4%. La polul opus se află producția și furnizarea de energie electrică și termică (0,4%) și distribuția apei și salubritatea (0,3%).

Pe parcursul anului 2023 au fost create 2,3 mii de întreprinderi, cu 50,9% mai puține față de anul precedent. Rata de creare a întreprinderilor a constituit 5,5%, cea mai mare fiind înregistrată în sectorul producției și furnizării de energie electrică și termică – 15,3%.

În același timp, 4,1 mii de întreprinderi au fost desființate, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani. Rata de desființare a ajuns la 9,8%, iar cea mai mare pondere a firmelor închise s-a regăsit în comerțul cu ridicata și cu amănuntul – 40,9% din total.

Structura mediului de afaceri rămâne puternic concentrată pe microîntreprinderi. În 2023, 68,6% dintre întreprinderile active aveau 0–4 salariați, iar această categorie a reprezentat 81,4% din totalul firmelor nou-create și 94,9% din totalul întreprinderilor desființate.

Distribuția regională arată o concentrare accentuată în municipiul Chișinău, unde erau înregistrate 26,4 mii de întreprinderi active, adică 63,1% din total. Urmează regiunea Centru – 15,8%, Nord – 12,7%, Sud – 5,4% și UTA Găgăuzia – 3,1%.

În 2023, rata de creare a întreprinderilor a fost de 5,0% în Chișinău, 7,0% în Nord, 6,9% în Sud, 5,8% în Centru și 6,2% în UTA Găgăuzia. Cea mai mare rată de desființare s-a înregistrat în UTA Găgăuzia – 12,3%.

Datele BNS mai arată că 66,9% dintre întreprinderile active au fost conduse de bărbați, iar aproximativ o treime – de femei. Cea mai mare pondere a femeilor-manager a fost înregistrată în învățământ – 63,8%, în timp ce cea mai mică în industria extractivă – 4,3%.