Celebrități online, cu datorii offline! Bloggerii și influencerii, presați să-și plătească impozitele restante

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a anunțat rezultatele controalelor fiscale desfășurate în perioada 2023-2024 asupra activității desfășurate de persoanele fizice active în mediul online, precum influenceri, bloggeri și vloggeri.

Potrivit unui comunicat, SFS a finalizat analiza informațiilor disponibile pentru 27 de persoane fizice și le-a invitat la sediile sale pentru a oferi explicații cu privire la riscurile și circumstanțele identificate. În urma acestor acțiuni, 18 persoane fizice au declarat venituri suplimentare pentru perioadele fiscale 2018-2023, în valoare totală de 20.291.090 lei, și au achitat obligații fiscale la buget în sumă de 2.847.301 lei, inclusiv majorări de întârziere.

În anul 2023 13 persoane analizate, 6 persoane au declarat venituri suplimentare de 6.059.218 lei, iar obligațiile fiscale achitate au însumat 916.670 lei. în anul 2024 14 persoane analizate, 12 persoane au declarat venituri suplimentare de 14.231.872 lei, iar obligațiile fiscale achitate au constituit 1.930.631 lei

Din veniturile obținute în principal sub formă de royalty și salariu, persoanele fizice vizate au declarat în total, pentru perioada 2018-2023, 45.070.372 lei, cu un impozit achitat în valoare de 6.045.886 lei. Analiza arată că 45% din aceste venituri au fost declarate doar în urma acțiunilor întreprinse de SFS.

SFS a subliniat că astfel de acțiuni de analiză camerală și colectare de informații vor continua, având un caracter permanent, pentru a asigura conformarea fiscală în rândul celor care desfășoară activități în mediul online.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxe #influenceri #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au prezentat aliaților europeni un plan preliminar de încetare a focului în Ucraina, care prevede păstrarea sub control rusesc a teritoriilor ocupate, relaxarea sancțiunilor împotriva Moscovei și renunțarea la aderarea Ucrainei la NATO. Dezvăluirea a fost făcută de agenția Bloomberg, care citează oficiali europeni la curent cu negocierile.

Potrivit surselor, planul a fost discutat joi la Paris, în cadrul unei întâlniri la nivel înalt, la care au participat președintele Franței Emmanuel Macron, diplomați din Marea Britanie și Germania, precum și trimisul special al SUA, Steven Witkoff, și secretarul de stat american Marco Rubio.

Documentul, aflat deocamdată în stadiu preliminar, nu a fost discutat cu partea ucraineană, însă Kievul, potrivit surselor Bloomberg, ar fi deschis la un armistițiu dacă și Kremlinul ar accepta un acord. Diplomații europeni subliniază însă că niciun stat occidental nu recunoaște anexarea teritoriilor ocupate de Rusia.

În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a purtat discuții directe cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, iar președintele american Donald Trump a declarat joi că Washingtonul așteaptă un răspuns clar din partea Rusiei „până la sfârșitul săptămânii”. În lipsa unui semnal pozitiv din partea Moscovei, SUA amenință că se vor retrage din procesul de mediere.

Rubio a adăugat că SUA nu sunt, deocamdată, pregătite să negocieze garanțiile de securitate solicitate de Ucraina, o poziție contestată de oficialii europeni care consideră că asemenea garanții sunt esențiale pentru stabilirea și menținerea unui regim de încetare a focului.

În paralel, delegația ucraineană prezentă la Paris a discutat despre un eventual mecanism de monitorizare internațională a unui armistițiu și despre posibilitatea trimiterii unui contingent de menținere a păcii.

Potrivit vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, prezent vineri la Roma într-o întrevedere cu premierul italian Giorgia Meloni, Washingtonul este „optimist” în privința perspectivei unui acord: „Chiar și în ultimele 24 de ore, au apărut lucruri interesante. Avem speranțe că ne apropiem de finalul acestui război”, a declarat oficialul american.

Acest posibil acord de pace propus de administrația Trump ar putea marca o cotitură majoră în politica internațională, însă ridică semne de întrebare majore privind suveranitatea Ucrainei și viitorul arhitecturii de securitate europene.