CEO-ul Starbucks și-a dat demisia. Ce a dus la „căderea în dizgrație” a companiei

14 Aug. 2024, 09:14
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Aug. 2024, 09:14 // Actual //  bani.md

Laxman Narasimhan, CEO al Starbucks, a demisionat marți, după doar un an în această funcție, a anunțat compania. Lanțul de cafenele în dificultate l-a numit pe Brian Niccol, CEO al Chipotle, în funcția de președinte și CEO, începând cu 9 septembrie. Acțiunile Starbucks au crescut cu mai mult de 13% în premarket trading, în timp ce cele ale Chipotle au scăzut cu 8%, potrivit CNN, citat de antena3.ro.

Brian Niccol a condus lanțul alimentar de inspirație mexicană din 2018, Starbucks afirmând că acesta a stabilit „noi standarde în industrie și a condus o creștere semnificativă și crearea de valoare”, subliniind creșterea veniturilor cu aproape 800% în timpul mandatului său.

„Brian este un purtător de cultură care aduce o bogată experiență și o performanță dovedită în materie de inovare și dezvoltare”, a declarat Mellody Hobson, noul director independent principal al Starbucks, într-un comunicat. „Consiliul nostru crede că el va fi un lider care va transforma compania noastră, oamenii noștri și toți cei pe care îi servim în întreaga lume.”

Narasimhan, care părăsește, de asemenea, consiliul de administrație, a preluat Starbucks în martie 2023 și a văzut lanțul de cafea în mare parte lupta sub jurisdicția sa. Cel mai recent, vânzările lanțului au scăzut cu 3% la nivel global în magazinele deschise de cel puțin un an, inclusiv o scădere de 2% pe piața sa de origine din America de Nord.

Problemele Starbucks reflectă oboseala consumatorilor față de prețurile ridicate din lanțurile alimentare, restaurante și magazine, după ani de creșteri ale prețurilor. Ele dezvăluie, de asemenea, fisuri în modelul de afaceri al Starbucks, care s-a schimbat ca răspuns la cererea clienților, de la o cafenea cu servire predominantă la masă la un lanț cu servire la drive-thru.

„În fața unor obstacole dificile, Laxman s-a concentrat cu precizie asupra îmbunătățirii activității pentru a răspunde nevoilor clienților și partenerilor noștri. Cu toții îi dorim toate cele bune și știm că va face lucruri minunate în viitor”, a declarat Hobson.

Schimbarea bruscă la vârf vine pe fondul scăderii acțiunilor, care au scăzut cu 17% pe an, și al negocierilor în curs cu investitorul activist Elliott Investment Management.

„În timp ce o parte din încetinire poate fi atribuită unui consumator mai leneș care reduce cheltuielile, o mare parte este, de asemenea, rezultatul înrăutățirii experienței în magazine și a lipsei de inovare în domenii precum alimentația”, a declarat Neil Saunders, analist de retail și director general la GlobalData Retail, într-o notă.

„Din această cauză, Starbucks pierde cotă de piață în favoarea cafenelelor independente mai mici și a altor rivali de ceva timp, iar eșecul lui Narasimhan de a aborda această problemă în mod convingător a iritat investitorii”, a spus Saunders.

Saunders a spus că „experiența profundă a lui Niccol în domeniul serviciilor alimentare va fi utilă în timp ce Starbucks navighează printr-un cocktail de provocări, inclusiv costuri crescute, probleme legate de forță de muncă, ineficiență operațională și o nemulțumire tot mai mare în rândul clienților”.

Un alt factor care a dus probabil la plecarea lui Narasimhan a fost nemulțumirea fostului CEO al Starbucks, Howard Schultz. Acesta a criticat conducerea succesorului său într-o scrisoare virală pe LinkedIn în luna mai, scriind că operațiunile din SUA ale lanțului sunt „principalul motiv pentru căderea în dizgrație a companiei”.

Schultz a declarat într-o declarație pentru Wall Street Journal că Niccol are „respectul și sprijinul său deplin”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

06 Feb. 2026, 14:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Feb. 2026, 14:59 // Actual //  Ursu Victor

Acordul de parteneriat dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur intră, la începutul anului 2026, într-o etapă decisivă, după susținerea politică exprimată de Consiliul UE în luna ianuarie. Deși documentul nu este încă ratificat oficial și urmează să fie avizat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și votat în Parlamentul European, direcția strategică este deja conturată: Uniunea Europeană își consolidează relațiile comerciale cu America de Sud, inclusiv ca reacție la tensiunile tarifare cu Statele Unite.

Potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija, relația comercială UE–Mercosur este una profund asimetrică. În 2024, schimburile comerciale au depășit 111 miliarde de euro, însă pentru Uniunea Europeană, Mercosur reprezintă doar 2,14% din totalul exporturilor sale globale. În schimb, pentru statele sud-americane, UE este al doilea partener comercial, absorbind 13–14% din exporturile lor totale, în special produse agricole, alimentare și materii prime.

Structura comerțului explică dezechilibrul. Mercosur exportă masiv produse agricole, soia, cafea, cereale, carne și zahăr, în timp ce UE livrează bunuri industriale cu valoare adăugată mare – mașini, echipamente, produse chimice și farmaceutice. Acordul prevede eliminarea taxelor vamale pentru 91% dintre exporturile UE către Mercosur și pentru 92% dintre exporturile Mercosur către UE, inclusiv reducerea drastică a tarifelor de până la 35% aplicate anterior produselor industriale europene.

Pentru Republica Moldova, impactul nu vine din zona unui „șoc” de preț la alimente, avertizează Iurie Rija. Contingentele tarifare negociate pentru carne, zahăr sau produse de bază sunt marginale raportate la consumul total al UE și nu au capacitatea de a genera distorsiuni majore de preț nici în Uniunea Europeană, nici pe piața moldovenească. Moldova rămâne, oricum, dependentă structural de importuri la carne și zahăr.

Presiunile reale apar însă în segmentele orientate spre export, unde Republica Moldova este deja integrată în piața europeană. Cele mai vulnerabile domenii sunt mierea de albine, bioetanolul, uleiul de floarea-soarelui și uleiul de soia. În cazul mierii, acordul introduce un contingent de 45 de mii de tone fără taxe vamale din Mercosur, echivalent cu 10% din consumul UE și circa un sfert din totalul importurilor. În acest context, exportatorii moldoveni, care livrează anual 4–4,5 mii de tone pe piața europeană, vor fi nevoiți să concureze cu producători sud-americani cu costuri mult mai mici.

O situație similară se conturează pe piața bioetanolului. Eliminarea taxelor pentru un contingent de 450 de mii de tone din Mercosur va intensifica concurența pentru producătorii moldoveni, cu efect direct asupra marjelor de profit și, implicit, asupra prețului de achiziție a porumbului, una dintre cele mai sensibile culturi agricole pentru Republica Moldova.

În cazul uleiului de floarea-soarelui și al uleiului de soia, acordul nu prevede contingente tarifare, ceea ce înseamnă acces nelimitat fără taxe pe piața UE. Deși, în prezent, Moldova exportă volume semnificativ mai mari decât Argentina către UE, eliminarea taxelor va face piața europeană mult mai atractivă pentru producătorii sud-americani, cu riscul comprimării marjelor de procesare în întreg bazinul Mării Negre.

Potrivit lui Iurie Rija, clauza de salvgardare inclusă în acord, care permite UE să reintroducă temporar taxe vamale în cazul unor prejudicii grave pentru industrie, rămâne un instrument limitat și reactiv. În aceste condiții, pentru Republica Moldova, adaptarea nu ține de protecționism, ci de consolidarea capacităților de procesare, diferențierea prin calitate și trasabilitate și poziționarea mai clară pe nișe premium.

Concluzia economistului este una pragmatică: acordul UE–Mercosur nu amenință accesul Moldovei pe piața europeană, dar va reduce marjele de profit în sectoarele-cheie orientate spre export, într-o piață europeană care va deveni structural mai competitivă odată cu intrarea în vigoare a acestui acord.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!