CFM vrea să scoată la vânzare aproximativ 100 de locomotive: Ne-ar plăcea dacă metalurgienii ucraineni ar arăta interes

Noua conducere a Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” planifică să scoată la vânzare circa 100 de locomotive vechi. Despre aceasta a anunțat șeful instituției, Oleg Tofilat, într-un interviu oferit pentru portalul Rail.insider.

Tofilat susține că s-a ajuns la această idee, pe motiv că starea locomotivelor lasă de dorit, mai cu seamă că acestea nu au fost puse în circulație de mai bine de 25 de ani.

„Planurile noastre includ o vânzare la scară largă de fier vechi. În prezent pregătim spre vânzare primul lot de 1,4 mii tone. În plus, avem aproximativ 100 de locomotive care nu funcționează de peste 25 de ani. Probabil că le vom scoate și pe ele la vânzare, sub formă de material rulant cu o durată de viaţă expirată. Ne-ar plăcea dacă metalurgienii ucraineni ar arăta interes pentru această ofertă”, a precizat Tofilat.

Realitatea.md l-a contactat telefonic pe șeful CFM, Oleg Tofilat, însă acesta nu a răspuns la apeluri.

Locomotivele vechi și nefuncționale nu este singura problemă a întreprinderii de stat. Anterior Comisia parlamentară care a investigat situația de la CFM a constatat că în ultimii zece ani întreprinderea a fost prejudiciată de circa un miliard de lei. Cifra datoriilor întreprinderii este de 837 de milioane de lei, dintre care 164 de milioane sunt restanțele la salarii.

În cele din urmă, CFM a anunțat că a găsit „soluția perfectă” pentru a achita angajaților instituției restanțele salariale. Mai exact, aceștia propun moldovenilor să ia credite bancare în loc de salariu, iar întreprinderea să achite doar dobânda în locul lor.

#locomotive #CFM #vanzare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costurile în sectorul construcțiilor au continuat să crească în 2024, însă într-un ritm mai moderat comparativ cu anii anteriori, arată datele Băncii Naționale a Moldovei. Scumpirile au fost generate în special de materialele de construcție și de lucrările de construcție-montaj. După avansul accelerat din perioada 2020–2022, indicele prețurilor în construcții și-a temperat semnificativ ritmul de creștere în 2024, evoluție determinată de încetinirea scumpirilor în segmentul lucrărilor.

Activitatea de autorizare denotă o concentrare în municipiul Chișinău și regiunea centru. La sfârșitul anului trecut, aproximativ 37,4% dintre autorizațiile pentru imobile rezidențiale au fost emise în capitală, pondere aflată în scădere cu 4,5 puncte procentuale față de 2023. Regiunea centrală a câștigat însă teren, majorându-și ponderea cu 4,2%. În celelalte regiuni nu s-au înregistrat variații semnificative. În total, au fost eliberate 2.276 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în creștere ușoară, cu 1,1% față de anul precedent, dar numărul autorizațiilor pentru clădiri nerezidențiale a scăzut puternic, cu 16,4%, ajungând la 972. Spre finalul anului, în trimestrul IV, se observă o creștere vizibilă a volumului de autorizații, semnalând o intensificare a activității în construcții.

În pofida dinamismului pe partea de autorizare, numărul locuințelor finalizate a scăzut considerabil. Pe parcursul anului 2024 au fost date în exploatare 5,2 mii de unități locative, cu 24,7% mai puține decât anul precedent. Suprafața totală a locuințelor finalizate a însumat 450,7 mii metri pătrați, în scădere cu 18,3% față de 2023. Atât numărul, cât și suprafața locuințelor noi rămân însă peste nivelurile din 2022, anul cu cele mai reduse valori din ultimul deceniu. Chișinăul își menține dominația, 58,2% dintre locuințele finalizate fiind situate în capitală. În același timp, suprafața medie a locuințelor a scăzut pronunțat în regiunea Sud și UTA Găgăuzia, în timp ce în Chișinău a crescut ușor, ajungând la 75,5 m².

Pe piața rezidențială, prețurile de ofertă au continuat să crească pe tot parcursul anului 2024, cu dinamici mai accentuate în trimestrele I și IV. Indicele RPPI a crescut cu 25,6%, de 5,6 ori mai rapid decât în 2023, atingând nivelul de 178,8% — cel mai ridicat înregistrat vreodată. Scumpirile au fost susținute atât de piața primară, unde RPPI a avansat cu circa 19,4%, cât și de piața secundară, unde creșterea a fost de 28,2% față de finalul anului anterior.

Cererea puternică este alimentată în continuare de creditarea ipotecară. În 2024 au fost acordate credite noi în valoare totală de 8,1 miliarde lei, cu 143% mai mult decât în 2023, iar trimestrul IV a înregistrat cel mai mare volum de credite ipotecare din întreg anul. Ratele de bază reduse, încrederea consumatorilor și programele guvernamentale de sprijin pentru achiziția primei locuințe au stimulat considerabil accesarea de împrumuturi. Ca urmare, ponderea creditelor acordate persoanelor fizice în PIB a ajuns la un nivel record.

Potrivit BNM, evoluțiile din 2024 sugerează menținerea unei oferte stabile pe termen scurt, cu perspective de extindere pe termen mediu, în timp ce cererea ar putea fi influențată negativ în 2025 de incertitudinile geopolitice, costurile în creștere și accesul mai restrictiv la finanțare. Totuși, presiunea pe prețurile locuințelor noi rămâne ridicată, iar piața imobiliară continuă să fie unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei naționale.