Chicu deschide „cutia pandorei”! Solicitarea de demisie a venit prin intermediul unui ambasador cu autoritate

Fostul prim-ministru al R. Moldova, Ion Chicu, afirmă că a purtat discuții prin intermediari cu președinta Maia Sandu, chiar înainte de a-și anunța demisia de la șefia Executivului. Potrivit lui Chicu, discuțiile vizau niște scenarii, pe care le-a propus ex-premierul pentru a merge spre alegeri anticipate.

„În data de 4 decembrie am discutat cu doamna președintă Maia Sandu, prin intermediul unui ambasador cu autoritate. Am discutat mai multe scenarii, pentru a putea merge la alegeri parlamentare anticipate. Unul din motivele, pentru care am refuzat să asigur interimatul este inclusiv fapul că propunerile mele au fost întâlnite cu proteste și cu tractoare în centrul capitalei.

Eu am propus ca să rămână Guvernul, iar după aprobarea bugetului, timp de 90 de zile Parlamentul să nu adopte nimic și astfel ar fi apărut condiții de autodizolvare către 20 martie. Răspunsul a venit tot prin intermediul ambassadorului și a fost acela că mi se cerea demisia. Parlamentul actual într-adevar s-a discreditat mult și acesta a fost încă un motiv, pentru care eu am refuzat să asigur interimatul”, a menționat Ion Chicu.

Menționăm, că pe 23 decembrie 2020 Ion Chicu a anunțat demisia Guvernului pe care l-a condus. Ulterior, interimatul funcției a fost preluat de către Aureliu Ciocoi, fost ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene.

#Partid Politic #Guvern Interimar #Ion Chicu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat luni că grupul ungar MOL va plăti între 900 de milioane de euro și un miliard de euro pentru achiziționarea unei participații de 56% în compania petrolieră sârbă NIS, potrivit Agerpres.

Într-un interviu acordat Blic TV, Vučić a respins cifrele apărute în presă potrivit cărora tranzacția ar fi evaluată la 1,7–2,5 miliarde de euro, calificându-le drept „absurde”. „Participația de 56% este evaluată între 900 milioane euro și un miliard de euro. Am pregătit banii, am pregătit două miliarde de euro pentru a o achita, sau chiar plătim mai mult de atât”, a spus președintele sârb.

Referindu-se la relațiile cu Rusia, Vučić a menționat că Serbia menține legături bune cu Moscova, dar a evitat să ofere detalii despre motivele pentru care partea rusă nu a acceptat oferta Serbiei de a prelua participația în NIS. „Este ușor să-mi explic, dar nu trebuie să vă explic dumneavoastră deoarece aș pune în pericol interesele Serbiei… Nu putem să-i numim prietenoși”, a adăugat șeful statului.

Recent, compania ungară MOL și grupul rus Gazprom au convenit prevederile de bază ale viitorului acord prin care MOL va achiziționa participația de 56,15% deținută de Gazprom în NIS. Tranzacția include și majorarea cu 5% a participației statului sârb în NIS, ceea ce ar consolida drepturile de decizie ale Serbiei în companie, a anunțat ministrul sârb al Mineritului și Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic. Acordul urmează să fie supus aprobării Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA.

Statul sârb deține în prezent 29,9% din acțiunile NIS, iar restul pachetului era controlat de companii rusești care trebuie să-și vândă participațiile în contextul sancțiunilor americane impuse NIS. Gazprom Neft și Gazprom dețin 44,9%, respectiv 11,3% din acțiuni.

NIS este cea mai mare companie petrolieră din Serbia și deține singura rafinărie din țară, situată în Pancevo, lângă Belgrad, precum și un lanț de peste 400 de benzinării în regiune, inclusiv în Bosnia și Herțegovina, Bulgaria și România.