Chicu deschide „cutia pandorei”! Solicitarea de demisie a venit prin intermediul unui ambasador cu autoritate

Fostul prim-ministru al R. Moldova, Ion Chicu, afirmă că a purtat discuții prin intermediari cu președinta Maia Sandu, chiar înainte de a-și anunța demisia de la șefia Executivului. Potrivit lui Chicu, discuțiile vizau niște scenarii, pe care le-a propus ex-premierul pentru a merge spre alegeri anticipate.

„În data de 4 decembrie am discutat cu doamna președintă Maia Sandu, prin intermediul unui ambasador cu autoritate. Am discutat mai multe scenarii, pentru a putea merge la alegeri parlamentare anticipate. Unul din motivele, pentru care am refuzat să asigur interimatul este inclusiv fapul că propunerile mele au fost întâlnite cu proteste și cu tractoare în centrul capitalei.

Eu am propus ca să rămână Guvernul, iar după aprobarea bugetului, timp de 90 de zile Parlamentul să nu adopte nimic și astfel ar fi apărut condiții de autodizolvare către 20 martie. Răspunsul a venit tot prin intermediul ambassadorului și a fost acela că mi se cerea demisia. Parlamentul actual într-adevar s-a discreditat mult și acesta a fost încă un motiv, pentru care eu am refuzat să asigur interimatul”, a menționat Ion Chicu.

Menționăm, că pe 23 decembrie 2020 Ion Chicu a anunțat demisia Guvernului pe care l-a condus. Ulterior, interimatul funcției a fost preluat de către Aureliu Ciocoi, fost ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene.

#Partid Politic #Guvern Interimar #Ion Chicu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor a lansat consultările publice pentru actualizarea metodologiei de percepere a taxelor locale, o reformă mult așteptată de autoritățile publice locale, care ar urma să le ofere primăriilor mai mult control asupra modului în care sunt stabilite și încasate impozitele pe terenuri și bunuri imobiliare.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a subliniat că inițiativa nu urmărește neapărat majorarea taxelor, ci corectarea și clarificarea sistemului de impozitare, într-un context în care multe proprietăți sunt prost evidențiate sau deloc evaluate.

„Suntem abia la etapa de consultări. Nu putem spune acum dacă taxele vor crește. Ideea este ca primăriile să poată stabili mai corect și mai exact aceste taxe, în funcție de realitatea pe care o cunosc ele cel mai bine. În multe cazuri avem terenuri și proprietăți nedelimitate, neevaluate, ceea ce creează dificultăți majore pentru primării în a încasa ceea ce li se cuvine”, a explicat Gavriliță.

Potrivit ministrului, noua metodologie va oferi administrațiilor locale libertatea de a stabili coeficienți și mărimi de impozitare, pe baza unei baze de date mai clare și mai transparente.

„Va fi la discreția primăriilor să fixeze aceste coeficienți, într-o realitate mai transparentă. Scopul este să colectăm mai corect, nu arbitrar”, a punctat ministrul Finanțelor.

În perioada 2020–2022, impozitul pe terenuri agricole a fost fixat centralizat – de exemplu 1,5 lei pentru un grad-hectar pentru terenurile arabile cu indici cadastrali și 110 lei pe hectar pentru cele fără indici, în timp ce fânețele și pășunile erau taxate la jumătate (0,75 lei/grad-hectar sau 55 lei/ha). Din 2023, însă, aceste cote nu mai sunt stabilite de Guvern, ci sunt delegate autorităților locale, care decid nivelul taxelor pentru terenuri agricole, intravilan și extravilan. Pentru terenurile intravilane ale gospodăriilor, până în 2022 impozitul era de 1 leu la 100 m² în sate, 2 lei în orașe și 10 lei la 100 m² în Chișinău și Bălți, iar pentru terenurile firmelor putea ajunge la 30 lei la 100 m². La clădiri, persoanele fizice și firmele plăteau între 0,1% și 0,3% din valoarea imobilului, în funcție de destinație, iar pentru locuințe cota minimă este de 0,05%, cu penalizări drastice pentru casele mari: până în 2023, impozitul se majora de 10 ori pentru locuințele peste 200 m² și de 15 ori pentru cele peste 300 m².