Chicu deschide „cutia pandorei”! Solicitarea de demisie a venit prin intermediul unui ambasador cu autoritate

Fostul prim-ministru al R. Moldova, Ion Chicu, afirmă că a purtat discuții prin intermediari cu președinta Maia Sandu, chiar înainte de a-și anunța demisia de la șefia Executivului. Potrivit lui Chicu, discuțiile vizau niște scenarii, pe care le-a propus ex-premierul pentru a merge spre alegeri anticipate.

„În data de 4 decembrie am discutat cu doamna președintă Maia Sandu, prin intermediul unui ambasador cu autoritate. Am discutat mai multe scenarii, pentru a putea merge la alegeri parlamentare anticipate. Unul din motivele, pentru care am refuzat să asigur interimatul este inclusiv fapul că propunerile mele au fost întâlnite cu proteste și cu tractoare în centrul capitalei.

Eu am propus ca să rămână Guvernul, iar după aprobarea bugetului, timp de 90 de zile Parlamentul să nu adopte nimic și astfel ar fi apărut condiții de autodizolvare către 20 martie. Răspunsul a venit tot prin intermediul ambassadorului și a fost acela că mi se cerea demisia. Parlamentul actual într-adevar s-a discreditat mult și acesta a fost încă un motiv, pentru care eu am refuzat să asigur interimatul”, a menționat Ion Chicu.

Menționăm, că pe 23 decembrie 2020 Ion Chicu a anunțat demisia Guvernului pe care l-a condus. Ulterior, interimatul funcției a fost preluat de către Aureliu Ciocoi, fost ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene.

#Partid Politic #Guvern Interimar #Ion Chicu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.