Chicu deschide „cutia pandorei”! Solicitarea de demisie a venit prin intermediul unui ambasador cu autoritate

Fostul prim-ministru al R. Moldova, Ion Chicu, afirmă că a purtat discuții prin intermediari cu președinta Maia Sandu, chiar înainte de a-și anunța demisia de la șefia Executivului. Potrivit lui Chicu, discuțiile vizau niște scenarii, pe care le-a propus ex-premierul pentru a merge spre alegeri anticipate.

„În data de 4 decembrie am discutat cu doamna președintă Maia Sandu, prin intermediul unui ambasador cu autoritate. Am discutat mai multe scenarii, pentru a putea merge la alegeri parlamentare anticipate. Unul din motivele, pentru care am refuzat să asigur interimatul este inclusiv fapul că propunerile mele au fost întâlnite cu proteste și cu tractoare în centrul capitalei.

Eu am propus ca să rămână Guvernul, iar după aprobarea bugetului, timp de 90 de zile Parlamentul să nu adopte nimic și astfel ar fi apărut condiții de autodizolvare către 20 martie. Răspunsul a venit tot prin intermediul ambassadorului și a fost acela că mi se cerea demisia. Parlamentul actual într-adevar s-a discreditat mult și acesta a fost încă un motiv, pentru care eu am refuzat să asigur interimatul”, a menționat Ion Chicu.

Menționăm, că pe 23 decembrie 2020 Ion Chicu a anunțat demisia Guvernului pe care l-a condus. Ulterior, interimatul funcției a fost preluat de către Aureliu Ciocoi, fost ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene.

#Partid Politic #Guvern Interimar #Ion Chicu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Forța de muncă din Republica Moldova a continuat să se reducă în trimestrul IV al anului 2025, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. În același timp, rata ocupării a scăzut, iar numărul persoanelor inactive a crescut.

Conform statisticilor oficiale, forța de muncă, populația activă cu vârsta de 15 ani și peste, a constituit 830,9 mii de persoane, fiind în scădere cu 6,3% față de trimestrul precedent. În același timp, populația ocupată a fost de 806,4 mii de persoane, în descreștere cu 5,8%.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste a ajuns la 40,8%, cu 2,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025, când era de 43,4%.

În schimb, rata șomajului a scăzut la 2,9%, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul anterior, când era de 3,5%. Numărul total al șomerilor a fost estimat la 24,5 mii de persoane, cu 6,5 mii mai puțin decât în trimestrul precedent.

Datele arată că structura forței de muncă este echilibrată din punct de vedere al genului, bărbații și femeile având ponderi egale de 50%. De asemenea, populația economic activă din mediul urban a reprezentat 50,9%, ușor peste cea din mediul rural, de 49,1%.

În ceea ce privește participarea la piața muncii, rata de participare a populației de 15 ani și peste a coborât la 42,1%, cu 2,8 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025. Pentru categoria de vârstă 20–64 ani, rata de participare a fost de 56,9%, în scădere cu 3,9 puncte procentuale.

Structura ocupării arată că 64,4% dintre persoanele angajate lucrează în sectorul serviciilor, 11,9% în industrie, iar 13,9% în agricultură. În construcții activează 9,8% din totalul persoanelor ocupate.

Majoritatea angajaților 86,1% sunt salariați, iar 90,7% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată. Aproximativ 11,9% dintre persoanele ocupate activează în sectorul informal, iar în activitățile neagricole cea mai mare pondere a muncii informale este în construcții (47,5%).

În același timp, numărul persoanelor inactive a crescut semnificativ. Populația în afara forței de muncă, cu vârsta de 15 ani și peste, a ajuns la 1,143 milioane de persoane, în creștere cu 5,2%. Rata de inactivitate a urcat la 57,9%.

Cea mai mare parte a persoanelor inactive sunt pensionarii (43%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și de persoanele care îngrijesc de familie (11,4%). Totodată, 12,1% dintre persoanele inactive au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece la muncă în străinătate.

Statisticile mai arată că cea mai ridicată rată a șomajului se înregistrează în rândul tinerilor cu vârsta între 25 și 34 de ani, unde indicatorul ajunge la 4,6%.