Chișinăul înregistrează o creștere accelerată a traficului aerian: de 10 ori peste media europeană

Aeroportul Chișinău se află pe primul loc în categoria aeroporturilor medii din Europa, potrivit raportului ACI EUROPE – Air Traffic Report 2025. Datele arată că traficul de pasageri din Republica Moldova a crescut în anul 2025 cu 46,8% față de anul precedent, mult peste media europeană de 4,4%.

Raportul indică faptul că Aeroportul Chișinău s-a numărat printre cele mai dinamice aeroporturi europene în 2025, într-un context în care traficul aerian la nivel continental a intrat într-o etapă de stabilizare după perioada de recuperare post-pandemică.

Creșterea a fost susținută de extinderea rețelei de rute și destinații, majorarea frecvențelor de zbor, dezvoltarea segmentului low-cost și cererea sporită pentru mobilitate regională și europeană.

În ceea ce privește conectivitatea, Germania a fost țara cu cele mai multe destinații operate de pe Aeroportul Chișinău – 13 la număr. Italia a înregistrat cel mai mare volum de zboruri regulate tur-retur, cu 4.825 de curse. Topul celor mai solicitate destinații a inclus Antalya, Istanbul, Londra, Sharm el Sheikh și București.

În total, anul trecut traficul total de pasageri a constituit 6,08 milioane de pasageri față de 4,1 milioane în anul 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#trafic aerian #aeroport chisinau #crestere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, Serghei Ivanov, a criticat modul în care este finanțat sectorul agricol. El afirmă că, în pofida laudelor venite din partea autorităților, agricultura rămâne subfinanțată și tot mai dependentă de credite.

„Nu avem ce ascunde. Se spune că sectorul bancar stă foarte bine la creditarea agriculturii și că există creștere. Este adevărat, s-au creditat mai mulți agricultori, dar per total asta înseamnă că povara datoriilor crește în spate”, a declarat Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea creditării nu reflectă dezvoltarea sectorului, ci dimpotrivă, indică o decapitalizare a agriculturii, fermierii fiind nevoiți să apeleze tot mai mult la bani împrumutați.

Ivanov atrage atenția că agricultura primește doar 5% din totalul creditelor din economie, în condițiile în care generează aproximativ 45% din exporturile Republicii Moldova.
„Practic, motorul economiei noastre stă în doar 5% din creditare. Este o rușine”, a subliniat acesta.

Un alt aspect îngrijorător, spune oficialul, este lipsa de transparență privind volumul finanțărilor din zona microcreditării, unde dobânzile sunt mult mai mari.

În același timp, datele prezentate pentru anul 2025 arată că peste 400 de agricultori au înregistrat întârzieri la plata creditelor de peste 60 de zile, ceea ce îi plasează într-o categorie de risc ridicat și le reduce semnificativ accesul la finanțare bancară.

„În momentul în care există întârzieri de peste 60 de zile, agricultorul nu mai este considerat fiabil. Băncile fie nu îl mai creditează, fie o fac cu costuri mari. În aceste condiții, oamenii sunt împinși spre microfinanțare, unde dobânzile sunt de câteva ori mai mari”, a explicat Ivanov.

În opinia sa, această situație generează pierderi nu doar pentru fermieri, ci și pentru stat, care ratează venituri importante din economie.
„Este o situație foarte critică și sperăm să fie conștientizată la nivel de decizie”, a conchis președintele Comisiei agricultură.