Cifre reale și iluzii statistice: De ce scade industria Moldovei?

Datele recente ale Biroului Național de Statistică confirmă continuarea declinului prelungit al industriei moldovenești, potrivit economistului Veaceslav Ioniță. În noiembrie 2024, producția industrială a scăzut cu 3,6% față de aceeași perioadă din anul precedent, iar industria prelucrătoare – componenta principală a sectorului, reprezentând 83% – a înregistrat o scădere alarmantă de 14,1%.

Această situație este însă parțial ascunsă de creșterea spectaculoasă, dar înșelătoare, a industriei energetice (+68%), cauzată de scumpirea resurselor energetice cu aproape 70%. „Această anomalie maschează declinul real. Fără industria energetică, scăderea ar fi fost de cel puțin 12%,” subliniază Ioniță. Creșterea aparentă reflectă mai degrabă costuri mai mari suportate de cetățeni și companii, decât un progres economic autentic.

Anul 2024 va încheia al patrulea an de scădere industrială din ultimii cinci, cu niveluri de producție sub cele din 2019. La 35 de ani de la tranziția post-sovietică, Moldova se află încă departe de nivelurile din 1990. Estimările arată că, la ritmul actual, ar fi nevoie de încă 20-25 de ani pentru a atinge acele performanțe.

Concluzia economistului este tranșantă: „Industria reflectă toate problemele economiei: incompetență, lipsă de investiții strategice și politici incoerente. Fără reforme curajoase și investiții masive, industria Moldovei va rămâne blocată în trecut.”

#declin #industrie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.