Cifre reale și iluzii statistice: De ce scade industria Moldovei?

Datele recente ale Biroului Național de Statistică confirmă continuarea declinului prelungit al industriei moldovenești, potrivit economistului Veaceslav Ioniță. În noiembrie 2024, producția industrială a scăzut cu 3,6% față de aceeași perioadă din anul precedent, iar industria prelucrătoare – componenta principală a sectorului, reprezentând 83% – a înregistrat o scădere alarmantă de 14,1%.

Această situație este însă parțial ascunsă de creșterea spectaculoasă, dar înșelătoare, a industriei energetice (+68%), cauzată de scumpirea resurselor energetice cu aproape 70%. „Această anomalie maschează declinul real. Fără industria energetică, scăderea ar fi fost de cel puțin 12%,” subliniază Ioniță. Creșterea aparentă reflectă mai degrabă costuri mai mari suportate de cetățeni și companii, decât un progres economic autentic.

Anul 2024 va încheia al patrulea an de scădere industrială din ultimii cinci, cu niveluri de producție sub cele din 2019. La 35 de ani de la tranziția post-sovietică, Moldova se află încă departe de nivelurile din 1990. Estimările arată că, la ritmul actual, ar fi nevoie de încă 20-25 de ani pentru a atinge acele performanțe.

Concluzia economistului este tranșantă: „Industria reflectă toate problemele economiei: incompetență, lipsă de investiții strategice și politici incoerente. Fără reforme curajoase și investiții masive, industria Moldovei va rămâne blocată în trecut.”

#declin #industrie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața valutară a Republicii Moldova a înregistrat în octombrie 2025 o presiune sporită pe segmentul cererii din partea agenților economici, care a depășit oferta netă de valută provenită de la populație. Datele Băncii Naționale arată că gradul de acoperire a cererii nete de valută prin oferta populației a coborât la 82%, față de 83,6% în septembrie.

În luna de raportare, oferta netă de valută de la persoanele fizice a urcat la 287,1 milioane euro, în creștere cu 11,4% (plus 29,4 milioane euro) comparativ cu luna precedentă. Totodată, cererea netă de valută din partea persoanelor juridice a avansat și mai rapid, urcând la 350 milioane euro, cu 13,5% (plus 41,7 milioane euro) peste nivelul din septembrie.

Acest decalaj a determinat Banca Națională să intervină pe piața interbancară prin vânzări nete de 33 milioane euro, pentru a acoperi deficitul și a tempera fluctuațiile cursului.

Pe ansamblul primelor zece luni ale anului, oferta netă de valută de la populație a atins 2,64 miliarde euro, în creștere cu 8% față de aceeași perioadă din 2024. În același timp, cererea netă de valută a agenților economici a urcat la 3,17 miliarde euro, majorându-se cu 17,5% față de perioada similară a anului trecut. Gradul de acoperire a cererii pe intervalul ianuarie–octombrie a fost de 83,2%, cu 7,3 puncte procentuale sub nivelul din 2024.

Evoluția a exercitat presiune asupra cursului valutar. Cotația medie a euro a crescut de la 19,5250 lei în septembrie la 19,7110 lei în octombrie. În structura vânzărilor de valută de la populație, moneda unică europeană a continuat să domine, cu o pondere de 73,8%.