Cifre reale și iluzii statistice: De ce scade industria Moldovei?

Datele recente ale Biroului Național de Statistică confirmă continuarea declinului prelungit al industriei moldovenești, potrivit economistului Veaceslav Ioniță. În noiembrie 2024, producția industrială a scăzut cu 3,6% față de aceeași perioadă din anul precedent, iar industria prelucrătoare – componenta principală a sectorului, reprezentând 83% – a înregistrat o scădere alarmantă de 14,1%.

Această situație este însă parțial ascunsă de creșterea spectaculoasă, dar înșelătoare, a industriei energetice (+68%), cauzată de scumpirea resurselor energetice cu aproape 70%. „Această anomalie maschează declinul real. Fără industria energetică, scăderea ar fi fost de cel puțin 12%,” subliniază Ioniță. Creșterea aparentă reflectă mai degrabă costuri mai mari suportate de cetățeni și companii, decât un progres economic autentic.

Anul 2024 va încheia al patrulea an de scădere industrială din ultimii cinci, cu niveluri de producție sub cele din 2019. La 35 de ani de la tranziția post-sovietică, Moldova se află încă departe de nivelurile din 1990. Estimările arată că, la ritmul actual, ar fi nevoie de încă 20-25 de ani pentru a atinge acele performanțe.

Concluzia economistului este tranșantă: „Industria reflectă toate problemele economiei: incompetență, lipsă de investiții strategice și politici incoerente. Fără reforme curajoase și investiții masive, industria Moldovei va rămâne blocată în trecut.”

#declin #industrie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.