Cine face miliarde în Moldova? Programatorii rezidenți de la MITP

Sectorul Tehnologiei Informației devine tot mai puternic în economia națională, contribuind cu 6,3% la PIB-ul Republicii Moldova, potrivit datelor prezentate de Marina Bzovîi, Administratoarea Moldova Innovation Technology Park (MITP), în cadrul Moldova Digital Summit 2025.

Cifrele confirmă impactul major al ecosistemului creat de MITP, care, în doar câțiva ani, a transformat Moldova într-o destinație competitivă pentru companii tech din peste 40 de țări. Parcul IT a înregistrat o creștere record în 2024, cu 533 de noi companii rezidente, ajungând la un total de 2.370 de firme.

„Este cea mai mare extindere anuală de la fondarea MITP. Acest rezultat reflectă atractivitatea regimului fiscal și încrederea investitorilor în Moldova ca hub digital emergent”, a declarat Marina Bzovîi.

MITP atrage investiții din întreaga lume, în special din Ucraina și România, care își relochează activitățile tech în contextul geopolitic actual. Dacă în 2021 doar trei companii ucrainene activau în parc, în 2024 numărul acestora a crescut la 42. În același timp, companiile cu capital românesc s-au dublat, ajungând la 41, parțial și din cauza modificărilor fiscale din România în sectorul IT.

În 2024, companiile MITP au generat venituri de 785 milioane euro, iar pentru 2025 se preconizează o creștere de 30%, până la 1 miliard euro. Conform Nadejda Hodus, Financial Manager al MITP, această evoluție reflectă sustenabilitatea și dinamismul ecosistemului digital moldovenesc.

„Este o confirmare clară a potențialului IT-ului ca motor economic pentru Moldova”, a subliniat Hodus.

Exporturile de servicii IT au atins în 2023 suma de 523 milioane euro, de 10 ori mai mult decât în 2015, ceea ce plasează Moldova pe primul loc în regiune la ritmul de creștere, chiar dacă valorile absolute rămân în urma celor din România (7,5 mld. euro) și Ucraina (6 mld. euro).

Doar în 2024, companiile din MITP au contribuit cu 78 milioane euro la Bugetul Public Național – de 4 ori mai mult decât în 2017. Jumătate dintre aceste sume provin de la companii înființate după lansarea MITP, ceea ce evidențiază succesul politicii fiscale aplicate în sector.

Potrivit unei analize MITP, aceste contribuții ar putea acoperi: 16% din cheltuielile naționale pentru sănătate aproximativ 90% din finanțarea învățământului superior profesional.

„MITP nu este doar un parc IT. Este un model de dezvoltare economică durabilă, o politică publică eficientă care creează locuri de muncă și atrage investiții. Moldova se îndreaptă cu pași siguri spre statutul de pol regional al inovației”, a conchis Marina Bzovîi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#IT #companii #bani #Afaceri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe 29 iulie 1994, Parlamentul Moldovei a adoptat Constituția țării. Legea Supremă a fost modificată de mai multe ori, iar unii politicienii au încercat și nu ezită să mai folosească prevederile din document în scopuri proprii sau impuse de puteri străine.

Prima modificare a Legii Supreme a fost votată în 1996. Atunci s-a decis introducerea unor prevederi privind activitatea judecătorilor.

În anul 2000, aleșii poporului au decis că președintele trebuie ales de Parlament. Tot atunci, în Constituție s-a stipulat că șeful statului nu poate fi demis în ultimele 6 luni de mandat al Legislativului, oficialului i s-a acordat atribuția de a desemna premierul, s-au stipulat atribuțiile Guvernului, unele obligații ale Procuraturii și a s-a acordat membrilor Curții Constituționale dreptul de a stabili circumstanțele în care poate fi dizolvat Parlamentul sau demis președintele.

În anul 2001, în document s-a fixat că pedeapsa cu moartea este abolită, însă până în 2006 reglementarea stipula că excepții se pot aplica „decât numai pentru acte săvârşite în timp de război sau de pericol iminent de război și numai în condițiile legii”. Constituția a fost completată cu prevederi privind reținerea maximă pentru 72 de ore și arestul doar în baza mandatului emis de instanță. De asemenea, a fost punctat că nici o lege din Moldova nu poate suprima drepturile fundamentale ale omului.

Un an mai târziu, în Constituție au fost incluse prevederi privind dobândirea și retragerea cetățeniei, s-a stabilit că moldovenii nu pot fi extrădați sau expulzați din țară, au fost reglementate modalitățile de dobândire a azilului și de extrădare a străinilor. O altă noutate o reprezenta introducerea în Legea Supremă a regulilor de activitate pentru membrii Consiliului Superior al Magistraturii.

În 2003, documentul s-a completat cu reglementări privind autonomia Găgăuziei. De asemenea, a fost stabilit că pe lângă deputați, Guvernul, președintele și Adunarea Populară de la Comrat au dreptul la inițiativă legislativă.

Următoarele modificări au fost aplicate în 2016, când urmare a unei decizii emise de Curtea Constituțională, modificările din 2000 prin care președintele era ales de Parlament au fost declarate neconstituționale. Așadar, s-a reluat desfășurarea alegerilor prezidențiale.

În anul 2017, Constituția a fost completată cu prevederi privind atribuțiile Avocatului Poporului. O altă modificare din 2019 prevede că în unul dintre aliniatele legii supreme cuvântul „handicapați” se substituie, urmând să fie utilizată expresia „cu dizabilități”.

Printr-o modificare din anul 2022, Parlamentul a dispus noi reglementări privind activitatea judecătorilor, a fost stabilită componența Consiliului Superior al Magistraturii, modul de desemnare, numire și încetare a mandatului lor, inclusiv în bază de concurs.

Magistrații de la Curtea Constituțională au pus punct disputei despre limba vorbită în Moldova în anul 2023. Atunci, s-a punctat că în Legea Supremă a țării va fi stipulat că vorbim româna.

Ultima modificare a Constituției a fost aprobată prin referendumul din anul 2024. Atunci, cetățenii au votat că își doresc ca în document să fie indicat că parcursul european al țării noastre este ireversibil, iar în Legea Supremă a apărut un nou titlu – Integrarea Europeană. Reglementările introduse stabilesc că aderarea Moldovei la tratatele UE va fi decisă de Parlament, iar legile comunitare „au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.