Cine sunt cei mai bogați cerșetori din lume. Unii au strâns sume incredibile și au intrat direct în topurile Forbes

Cerșetori care au reușit să acumuleze averi impresionante

Eisha este o cerșetoare din Arabia Saudită care a ajuns să strângă o avere frumușică din cerșit. A reușit să dețină nu mai puțin de 4 proprietăți, despre care vecinii ei habar nu aveau. Femeia cerșea alături de toată familia și primea asistență și de la asociațiile caritabile.

Bahrat Jain este un alt cerșetor plin de bani, de aceasta dată din India, el este și cel care a ajuns pe locul 7 în topul Forbes. Bărbatul și-a petrecut între 8 și 10 ore pe străzile din Mumbai acolo unde cerea milă și, desigur, bani. El deține pe lângă cele două apartamente, în Mumbai, un spațiu comercial și câteva milioane de rupii in bancă.

Următorul pe listă este Simon Wright, care a fost și banat în Anglia unde nu are voie să mai cerșească, după ce autoritățile au descoperit că el câștiga 50 de mii de lire sterline din cerșit și că avea un apartament de 300.000 de lire.

A cerut bani în scop caritabil

Irwin Corey este un celebru comediant american care a făcut din cerșit un scop caritabil. Așadar cerșește pentru a dona banii unei fundații caritabile din Cuba. Ultimele estimări arată că Irwin câștiga din cerșit aproximativ un milion de dolari pe an.

Sambahaji Kale este un alt exemplu din Mumbai, cerșetor de profesie ca și toata familia sa. Au reușit să adune suficienți bani cât să cumpere un apartament în Mumbai, două case în apropiere și să aiba în conturi peste 1.5 milioane de rupii.

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere surpriză în trimestrul III 2025 de 5,2%, comparativ cu perioada similară a anului 2024, arată datele Biroului Național de Statistică. Cu toate acestea, pe ansamblul primelor nouă luni ale anului, creșterea economică este de doar 2,0%, semn că avansul din vară nu reușește să compenseze slăbiciunile din prima parte a anului.

Motorul principal al creșterii a fost agricultura, care a avut o contribuție de +2,1 puncte procentuale la PIB, după o creștere a valorii adăugate brute de 15%, care confirmă încă o dată dependența economiei de factorul climatic. Construcțiile au adus un plus de 0,7%, iar industria prelucrătoare și tranzacțiile imobiliare au avut contribuții modeste, de doar 0,2% fiecare.

În schimb, unele sectoare au frânat economia. HoReCa (cazare și alimentație publică) a scăzut cu 1,6%, iar alte activități de servicii au înregistrat un declin de 7,6%, semnalând o cerere internă încă fragilă. Chiar și activitățile gospodăriilor casnice au raportat o prăbușire de 27,8%, deși impactul direct în PIB este redus.

Un detaliu important este rolul tot mai mare al statului în creșterea economică: impozitele nete pe produs au crescut cu 11,1%, contribuind cu 1,4% la majorarea PIB, ceea ce indică faptul că o parte importantă a avansului vine din fiscalitate, nu din productivitate.

Din perspectiva utilizărilor, creșterea PIB a fost susținută de investiții, formarea brută de capital fix a crescut cu 17,9%, având o contribuție de 3,7%, și de consumul populației, care a urcat cu 2,9%. Exporturile totale de bunuri și servicii au crescut cu 14%, dar acest câștig a fost aproape anulat de majorarea importurilor cu 5,5%, care a redus creșterea PIB cu 3,1%.

Imaginea de ansamblu devine și mai nuanțată în datele cumulative. În ianuarie–septembrie 2025, PIB-ul a ajuns la 257,3 miliarde lei, însă avansul real de 2,0% este modest pentru o economie aflată în recuperare. Agricultura și construcțiile au rămas piloni ai creșterii, în timp ce industria prelucrătoare (-1,1%), tranzacțiile imobiliare (-2,0%) și activitățile profesionale (-5,9%) au tras economia în jos.

Comparativ cu statele din regiune, Moldova se situează peste media UE, care a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, și peste România (1,2%), dar rămâne mult sub performanțele unor economii precum Irlanda (10,8%).

Concluzia din datele statistice relevă că avansul economiei cu 5,2% din trimestrul III arată bine, dar economia Moldovei rămâne dependentă de agricultură, investiții publice și importuri, fără un impuls din industrie și servicii cu valoare adăugată mare.