Cine sunt cei mai bogați cerșetori din lume. Unii au strâns sume incredibile și au intrat direct în topurile Forbes

Cerșetori care au reușit să acumuleze averi impresionante

Eisha este o cerșetoare din Arabia Saudită care a ajuns să strângă o avere frumușică din cerșit. A reușit să dețină nu mai puțin de 4 proprietăți, despre care vecinii ei habar nu aveau. Femeia cerșea alături de toată familia și primea asistență și de la asociațiile caritabile.

Bahrat Jain este un alt cerșetor plin de bani, de aceasta dată din India, el este și cel care a ajuns pe locul 7 în topul Forbes. Bărbatul și-a petrecut între 8 și 10 ore pe străzile din Mumbai acolo unde cerea milă și, desigur, bani. El deține pe lângă cele două apartamente, în Mumbai, un spațiu comercial și câteva milioane de rupii in bancă.

Următorul pe listă este Simon Wright, care a fost și banat în Anglia unde nu are voie să mai cerșească, după ce autoritățile au descoperit că el câștiga 50 de mii de lire sterline din cerșit și că avea un apartament de 300.000 de lire.

A cerut bani în scop caritabil

Irwin Corey este un celebru comediant american care a făcut din cerșit un scop caritabil. Așadar cerșește pentru a dona banii unei fundații caritabile din Cuba. Ultimele estimări arată că Irwin câștiga din cerșit aproximativ un milion de dolari pe an.

Sambahaji Kale este un alt exemplu din Mumbai, cerșetor de profesie ca și toata familia sa. Au reușit să adune suficienți bani cât să cumpere un apartament în Mumbai, două case în apropiere și să aiba în conturi peste 1.5 milioane de rupii.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.