Cine sunt cei mai bogați cerșetori din lume. Unii au strâns sume incredibile și au intrat direct în topurile Forbes

Cerșetori care au reușit să acumuleze averi impresionante

Eisha este o cerșetoare din Arabia Saudită care a ajuns să strângă o avere frumușică din cerșit. A reușit să dețină nu mai puțin de 4 proprietăți, despre care vecinii ei habar nu aveau. Femeia cerșea alături de toată familia și primea asistență și de la asociațiile caritabile.

Bahrat Jain este un alt cerșetor plin de bani, de aceasta dată din India, el este și cel care a ajuns pe locul 7 în topul Forbes. Bărbatul și-a petrecut între 8 și 10 ore pe străzile din Mumbai acolo unde cerea milă și, desigur, bani. El deține pe lângă cele două apartamente, în Mumbai, un spațiu comercial și câteva milioane de rupii in bancă.

Următorul pe listă este Simon Wright, care a fost și banat în Anglia unde nu are voie să mai cerșească, după ce autoritățile au descoperit că el câștiga 50 de mii de lire sterline din cerșit și că avea un apartament de 300.000 de lire.

A cerut bani în scop caritabil

Irwin Corey este un celebru comediant american care a făcut din cerșit un scop caritabil. Așadar cerșește pentru a dona banii unei fundații caritabile din Cuba. Ultimele estimări arată că Irwin câștiga din cerșit aproximativ un milion de dolari pe an.

Sambahaji Kale este un alt exemplu din Mumbai, cerșetor de profesie ca și toata familia sa. Au reușit să adune suficienți bani cât să cumpere un apartament în Mumbai, două case în apropiere și să aiba în conturi peste 1.5 milioane de rupii.

Ministerul Finanțelor recunoaște că o parte importantă dintre întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat rămân o vulnerabilitate pentru bugetul public, chiar dacă unele raportează profituri. Analiza vizează rezultatele financiare pe 2024 pentru 91 de întreprinderi de stat, 15 societăți cu capital majoritar de stat și 13 societăți cu capital integral de stat

Per ansamblu, întreprinderile de stat au raportat un profit brut de 1,17 miliarde lei, însă cu 228,5 milioane lei mai mic față de 2023, în timp ce societățile comerciale au înregistrat un profit brut de 1,89 miliarde lei, în creștere cu aproape 864 milioane lei. Cu toate acestea, tabloul general este dezechilibrat: doar 61,7% dintre entități au lucrat cu profit, iar 38,3% au generat pierderi totale de 883,3 milioane lei

Cea mai mare „gaură” rămâne Calea Ferată din Moldova, care a înregistrat în 2024 pierderi nete de 322,6 milioane lei, mai mult decât dublu față de anul precedent. Documentul avertizează explicit că întreprinderea „continuă să întâmpine dificultăți la onorarea angajamentelor asumate”, iar indicatorii financiari se deteriorează accelerat

Un caz sensibil este Termoelectrica. Deși compania a raportat un profit net modest în 2024 (3,2 milioane lei), Ministerul Finanțelor semnalează că rezultatul pozitiv este fragil și ascunde probleme structurale. Termoelectrica are un nivel ridicat al datoriilor, inclusiv arierate istorice, iar indicatorii de lichiditate sunt influențați de reclasificarea unor datorii pe termen lung. În plus, compania operează într-un sector extrem de sensibil politic, unde tarifele reglementate pot fi ajustate cu întârziere, generând costuri nerecuperate care se transformă ulterior în presiune bugetară

Situații critice se atestă și la alte entități din sectorul energetic. Moldelectrica a trecut de la un profit net de 272 milioane lei în 2023 la pierderi de 62,2 milioane lei în 2024, pe fondul creșterii costurilor și reducerii altor venituri operaționale. La fel, Furnizarea Energiei Electrice Nord a înregistrat o prăbușire financiară: pierdere netă de 292,5 milioane lei în 2024, după un profit de aproape 250 milioane lei în anul precedent

Ministerul Finanțelor subliniază că o parte dintre aceste companii au grad înalt de îndatorare, lichiditate sub nivelul minim recomandat și marje operaționale negative, ceea ce le face vulnerabile la șocuri macroeconomice, fluctuații valutare și creșterea ratelor dobânzilor. În acest context, insolvența unor întreprinderi de stat este calificată drept risc bugetar-fiscal implicit cu impact potențial ridicat, întrucât Guvernul ar putea fi obligat să intervină financiar pentru a evita colapsul unor infrastructuri critice

Pentru a evalua exact amploarea riscurilor, Ministerul a aplicat teste de stres pentru cinci entități considerate „sistemice”: Energocom, Calea Ferată din Moldova, Fabrica de Sticlă din Moldova, Termoelectrica și Metalferos. Scenariile simulate arată că, în condiții macroeconomice nefavorabile, pierderile și necesarul de finanțare pot crește rapid, cu efect direct asupra bugetului de stat.