Cine sunt cei mai bogați români în 2021? Primul în listă, cofondatorul companiei UiPath

plkjhygfdfghjkl

Cei mai bogați români în 2021?

1. Daniel Dines, UiPath – 22,2 miliarde de lei

Automatizarea pare că a evoluat spre adolescență și maturitate, iar tehnologia RPA a companiei UiPath este pe cale să devină substantiv comun.

2. Dragoș și Adrian Pavăl, Dedeman – 8,9 miliarde de lei

Compania Dedeman, deținută de frații Pavăl, a înregistrat în 2020 o majorare a cifrei de afaceri de 10,5% și a raportat un profit record de 1,4 miliarde de lei.

3. Ion Țiriac (auto, imobiliare, financiar) – 7,2 miliarde de lei

Ion Țiriac, unul dintre cei mai bogați români, continuă investițiile în sport, dar nu neglijează mediul de business și industriile în care și-a pus amprenta.

4. Ion Stoica și Matei Zaharia, Databricks – 4,5 miliarde de lei

Reprezentanți ai mediului academic, Ion Stoica și Matei Zaharia nu se gândeau că ar putea duce o companie la o evaluare de zeci de miliarde de dolari și, mai presus de atât, să ajungă ei înșiși miliardari.

5. Anastasia Soare, Anastasia Beverly Hills – 2,5 miliarde de lei

La mai bine de un an și jumătate de la izbucnirea pandemiei de Covid-19 pe tot globul, brandurile de înfrumusețare pare că își revin din șocul suferit. La fel și rețeaua companiei Anastasia Beverly Hills, care înregistrează o scădere mai mică decât anul trecut.

6. Ștefan Vuza, Chimcomplex – 2,4 miliarde de lei

Deși ultimul an a venit cu provocări, fondatorul uneia dintre cele mai importante conglomerate de business a rămas pe poziții.

7. Zoltan Teszari, Digi Communications – 2,1 miliarde de lei

Afacerea lansată în urmă cu 27 de ani de antreprenorul Zoltan Teszari, RCS &RDS, își continuă cursa de dezvoltare în ciuda efectelor crizei sanitare asupra mediului de business.

8. Familia Talpeș, Bitdefender – 2 miliarde de lei

Ultimul an a fost unul de creștere pentru industria IT, Bitdefender reușind să marcheze performanțe impresionante. Între timp, fondatorii companiei încearcă să se adapteze noului normal.

9. Andrei Diaconescu și Victor Căpitanu, One United Properties – 1,9 miliarde de lei

Andrei Diaconescu și Victor Căpitanu au transformat One United Properties într-unul dintre cei mai mai mari dezvoltatori imobiliari prezenți pe piața locală. Acum, vor să atace și piețele externe.

10. Iulian Stanciu, eMAG – 1,8 miliarde de lei

Cu două decenii în urmă, Iulian Stanciu a prevăzut încotro se îndreaptă industria IT, punând bazele primei afaceri pe vremea când era student în anul IV.

#cei mai bogati #antreprenori #avere #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.