Cine sunt marii câştigători dar şi pierzătorii crizei Credit Suisse

UBS Group devine un câştigător în criza Credit Suisse după o afacere istorică, intermediată de guvern, scrie Bloomberg.

După un weekend de discuţii tensionate pentru a găsi o soluţie înainte de deschiderea pieţelor din Asia, compania a încheiat o înţelegere pentru a-şi cumpăra rivalul pentru aproximativ 3,3 miliarde de dolari. Iată câţiva dintre marii câştigători şi învinşi:

Marele câştigător: Ralph Hamers

CEO-ul UBS va vedea activele băncii pe care o conduce crescând la aproximativ 5 trilioane de dolari, primind şi o derogare specială de a păstra divizia de wealth management a Credit Suisse, despre care mulţi analişti au spus că valorează mai mult decât triplul plătit de UBS pentru întreaga firmă.

Ralph Hamers, fostul CEO ING, şi echipa sa vor avea multe de rezolvat. Aceştia vor avea la dispoziţie 56 de miliarde de franci pentru a ajuta la acoperirea oricăror reduceri de valoare, precum şi 9 miliarde de franci garanţii de la guvernul elveţian pentru a suporta anumite pierderi. Suplimentar, compania poate accesa o linie uriaşă de lichiditate de la banca centrală, scrie ZF.

Pierzătorii:

Acţionarii de top ai Credit Suisse

Investiţia Băncii Naţionale Saudite s-a dovedit a fi una slabă: Instituţia a pierdut 1,1 miliarde de franci în mai puţin de 15 săptămâni de când a contribuit la majorarea de capital a Credit Suisse. Banca Naţională a Arabiei Saudite credea că participă la cumpărarea unui chilipir atunci când a devenit acţionarul majoritar al Credit Suisse.

Autoritatea de Investiţii din Qatar a avut de îndurat pierderi mult mai mari, învestind prima dată în timpul ultimei crize financiare. Pe lângă faptul că este al doilea cel mai mare acţionar, autoritatea deţinea obligatiuni AT1 care au fost şterse în acordul de cumpărare încheiat în weekend.

Ulrich Koerner

CEO-ul Credit Suisse este de aşteptat să plece, după ce a moştenit o bancă cu probleme pe care nu a putut să o reînvie. Ulrich Koerner, care a primit postul vara trecută, a pus deja la punct un plan de reducere a riscurilor după un torent de scandaluri şi pierderi, pentru a se concentra mai mult pe divizia de wealth management. Compania nu a reuşit să-şi revină dintr-o criză de încredere care a determinat ieşirea a miliarde de de dolari în octombrie. În ultimele zile, presiunea s-a intensificat până când guvernul elveţian a fost nevoit să intervină.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Michel Klein

Marele plan al fostului şef al Citigroup de a reînvia brandul First Boston şi de a-l transforma într-o puternică firmă de consultanţă pe Wall Street pare acum în derivă. Michael Klein era deja în proces de a-şi vinde firma de consultanţă către Credit Suisse pentru o sumă de aproximativ 210 milioane de dolari.

Deţinătorii de obligaţiuni AT1

Investitorii în obligaţiuni sunt de obicei mai protejaţi de pierderi decât acţionarii, dar nu în acest caz. Autorităţile elveţiene vor impune ştergea a 17 miliarde de dolari din datoriile cu risc cunoscute ca obligaţiuni Additional Tier 1.

Autorităţile de reglementare elveţiene

Guvernul elveţian a fost nevoit să ofere garanţii de miliarde de franci UBS, iar banca centrală a fost forţată să ofere garanţii extinse de lichiditate pentru a facilita preluarea Credit Suisse. Ministrul elveţian de finanţe, Karin Keller-Sutter, a recunoscut că aceasta este singura modalitate de a stabiliza pieţele financiare internaţionale.

#pierzatori #Credit Suisse #UBS #castigatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Japoniei (BOJ) a majorat marți rata dobânzii de politică monetară la 1%, cel mai ridicat nivel din ultimii 31 de ani, și a semnalat că este pregătită să continue înăsprirea politicii monetare pe fondul presiunilor inflaționiste generate de scumpirea energiei după conflictul dintre Iran și Israel, notează REUTERS.

Decizia marchează prima majorare a dobânzii din decembrie și aliniază Japonia tendinței globale de combatere a inflației prin politici monetare mai restrictive, adoptate deja de mai multe bănci centrale importante.

BOJ a explicat că există riscul ca inflația de bază să depășească ținta oficială de 2%, în condițiile în care companiile transferă tot mai rapid costurile către consumatori și continuă să majoreze salariile.

„Pe măsură ce inflația de bază se apropie de 2%, trebuie să fim atenți la riscurile de creștere a prețurilor. Vom conduce politica monetară astfel încât să nu rămânem în urmă”, a declarat viceguvernatorul Shinichi Uchida, care a susținut conferința de presă în locul guvernatorului Kazuo Ueda, absent din motive medicale.

Hotărârea a fost adoptată cu șapte voturi pentru și unul împotrivă. Dobânda cheie a fost majorată de la 0,75% la 1%, nivel nemaivăzut din 1995.

Potrivit băncii centrale, așteptările inflaționiste pe termen mediu și lung continuă să crească, ceea ce amplifică riscul ca inflația să depășească obiectivul stabilit de autorități.

Analiștii consideră că mesajul transmis de BOJ este unul neobișnuit de ferm. Fostul oficial al băncii centrale, Nobuyasu Atago, a declarat că instituția recunoaște deschis riscul de a reacționa prea târziu la accelerarea inflației, ceea ce ar putea duce la o nouă majorare a dobânzii mai devreme decât anticipează în prezent piețele financiare.

În pofida deciziei, indicele bursier Nikkei a urcat la un nou nivel record, investitorii apreciind că banca centrală nu se grăbește să adopte imediat o nouă majorare. Totodată, yenul japonez a rămas relativ stabil, în jurul nivelului de 160 yeni pentru un dolar american.

Pe lângă creșterea dobânzii, BOJ a decis să încetinească reducerea programului de achiziții de obligațiuni și va continua să cumpere lunar titluri de stat în valoare de aproximativ 2.000 de miliarde de yeni, echivalentul a circa 12,5 miliarde de dolari.

Conflictul din Orientul Mijlociu a complicat politica monetară a Japoniei, o țară dependentă de importurile de energie. Deși acordul de pace dintre Statele Unite și Iran a redus temerile privind o nouă explozie a prețurilor la nivel mondial, inflația la nivelul producătorilor din Japonia a accelerat la 6,3% în luna mai, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani.

Banca Japoniei consideră că riscurile economice generate de conflict s-au diminuat datorită diversificării surselor de energie, însă avertizează că majorarea costurilor petrolului continuă să se transmită rapid în economie și ar putea provoca noi scumpiri pentru consumatori.

Analiștii estimează că următoarea majorare a dobânzii ar putea avea loc chiar în luna octombrie, dacă inflația va continua să accelereze. În orice scenariu, piețele se așteaptă ca BOJ să opereze încă o creștere a dobânzii până la sfârșitul anului.