Cine sunt marii câştigători dar şi pierzătorii crizei Credit Suisse

UBS Group devine un câştigător în criza Credit Suisse după o afacere istorică, intermediată de guvern, scrie Bloomberg.

După un weekend de discuţii tensionate pentru a găsi o soluţie înainte de deschiderea pieţelor din Asia, compania a încheiat o înţelegere pentru a-şi cumpăra rivalul pentru aproximativ 3,3 miliarde de dolari. Iată câţiva dintre marii câştigători şi învinşi:

Marele câştigător: Ralph Hamers

CEO-ul UBS va vedea activele băncii pe care o conduce crescând la aproximativ 5 trilioane de dolari, primind şi o derogare specială de a păstra divizia de wealth management a Credit Suisse, despre care mulţi analişti au spus că valorează mai mult decât triplul plătit de UBS pentru întreaga firmă.

Ralph Hamers, fostul CEO ING, şi echipa sa vor avea multe de rezolvat. Aceştia vor avea la dispoziţie 56 de miliarde de franci pentru a ajuta la acoperirea oricăror reduceri de valoare, precum şi 9 miliarde de franci garanţii de la guvernul elveţian pentru a suporta anumite pierderi. Suplimentar, compania poate accesa o linie uriaşă de lichiditate de la banca centrală, scrie ZF.

Pierzătorii:

Acţionarii de top ai Credit Suisse

Investiţia Băncii Naţionale Saudite s-a dovedit a fi una slabă: Instituţia a pierdut 1,1 miliarde de franci în mai puţin de 15 săptămâni de când a contribuit la majorarea de capital a Credit Suisse. Banca Naţională a Arabiei Saudite credea că participă la cumpărarea unui chilipir atunci când a devenit acţionarul majoritar al Credit Suisse.

Autoritatea de Investiţii din Qatar a avut de îndurat pierderi mult mai mari, învestind prima dată în timpul ultimei crize financiare. Pe lângă faptul că este al doilea cel mai mare acţionar, autoritatea deţinea obligatiuni AT1 care au fost şterse în acordul de cumpărare încheiat în weekend.

Ulrich Koerner

CEO-ul Credit Suisse este de aşteptat să plece, după ce a moştenit o bancă cu probleme pe care nu a putut să o reînvie. Ulrich Koerner, care a primit postul vara trecută, a pus deja la punct un plan de reducere a riscurilor după un torent de scandaluri şi pierderi, pentru a se concentra mai mult pe divizia de wealth management. Compania nu a reuşit să-şi revină dintr-o criză de încredere care a determinat ieşirea a miliarde de de dolari în octombrie. În ultimele zile, presiunea s-a intensificat până când guvernul elveţian a fost nevoit să intervină.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Michel Klein

Marele plan al fostului şef al Citigroup de a reînvia brandul First Boston şi de a-l transforma într-o puternică firmă de consultanţă pe Wall Street pare acum în derivă. Michael Klein era deja în proces de a-şi vinde firma de consultanţă către Credit Suisse pentru o sumă de aproximativ 210 milioane de dolari.

Deţinătorii de obligaţiuni AT1

Investitorii în obligaţiuni sunt de obicei mai protejaţi de pierderi decât acţionarii, dar nu în acest caz. Autorităţile elveţiene vor impune ştergea a 17 miliarde de dolari din datoriile cu risc cunoscute ca obligaţiuni Additional Tier 1.

Autorităţile de reglementare elveţiene

Guvernul elveţian a fost nevoit să ofere garanţii de miliarde de franci UBS, iar banca centrală a fost forţată să ofere garanţii extinse de lichiditate pentru a facilita preluarea Credit Suisse. Ministrul elveţian de finanţe, Karin Keller-Sutter, a recunoscut că aceasta este singura modalitate de a stabiliza pieţele financiare internaţionale.

#pierzatori #Credit Suisse #UBS #castigatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să piardă aproximativ 15 milioane de euro din finanțarea prevăzută prin Planul de Creștere dacă reorganizarea Căii Ferate din Moldova nu este încheiată până la sfârșitul acestui an.

Subiectul a fost abordat în Parlament, unde deputata Olga Ursu l-a întrebat pe președintele Comisiei economie, Marcel Spatari despre consecințele financiare ale neimplementării reformei CFM în termenul asumat.

Ursu a atras atenția că reorganizarea întreprinderii face parte din agenda de reforme aferentă Planului de Creștere și a cerut să fie precizată suma pe care statul ar putea să o piardă în cazul în care procesul nu este finalizat până la sfârșitul lunii decembrie.

În răspuns, președintele Comisiei economie, Marcel Spatari a precizat că proiectul de lege nu este examinat în procedură de urgență și va trece prin două lecturi, cu respectarea termenelor legale. El a subliniat însă că nu doar adoptarea legii este importantă, ci finalizarea efectivă a procesului de reorganizare până în decembrie.

„Procesul de reorganizare trebuie încheiat până în decembrie. Nu legea trebuie adoptată, procesul de reorganizare trebuie încheiat”, a explicat acesta.

Potrivit lui, măsura privind reorganizarea CFM are prioritatea 1 în Planul de reforme, iar finanțarea asociată acestei priorități este de aproximativ 15 milioane de euro.

Banii nu sunt destinați compensațiilor pentru populație sau acoperirii directe a deficitului bugetar, ci finanțării unor proiecte incluse în Planul de Creștere, inclusiv proiecte de infrastructură și logistică.

Documentele oficiale privind reforma prevăd reorganizarea Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” în două societăți pe acțiuni: „CFM Infra”, care ar urma să gestioneze infrastructura feroviară, și „Pasageri și Marfă”, responsabilă de operațiunile de transport. Reforma este inclusă în Agenda aferentă Planului de Creștere pentru perioada 2025–2027.

#reforma #CFM #bani