Cine sunt marii câştigători dar şi pierzătorii crizei Credit Suisse

21 Mart. 2023, 11:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
21 Mart. 2023, 11:15 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

UBS Group devine un câştigător în criza Credit Suisse după o afacere istorică, intermediată de guvern, scrie Bloomberg.

După un weekend de discuţii tensionate pentru a găsi o soluţie înainte de deschiderea pieţelor din Asia, compania a încheiat o înţelegere pentru a-şi cumpăra rivalul pentru aproximativ 3,3 miliarde de dolari. Iată câţiva dintre marii câştigători şi învinşi:

Marele câştigător: Ralph Hamers

CEO-ul UBS va vedea activele băncii pe care o conduce crescând la aproximativ 5 trilioane de dolari, primind şi o derogare specială de a păstra divizia de wealth management a Credit Suisse, despre care mulţi analişti au spus că valorează mai mult decât triplul plătit de UBS pentru întreaga firmă.

Ralph Hamers, fostul CEO ING, şi echipa sa vor avea multe de rezolvat. Aceştia vor avea la dispoziţie 56 de miliarde de franci pentru a ajuta la acoperirea oricăror reduceri de valoare, precum şi 9 miliarde de franci garanţii de la guvernul elveţian pentru a suporta anumite pierderi. Suplimentar, compania poate accesa o linie uriaşă de lichiditate de la banca centrală, scrie ZF.

Pierzătorii:

Acţionarii de top ai Credit Suisse

Investiţia Băncii Naţionale Saudite s-a dovedit a fi una slabă: Instituţia a pierdut 1,1 miliarde de franci în mai puţin de 15 săptămâni de când a contribuit la majorarea de capital a Credit Suisse. Banca Naţională a Arabiei Saudite credea că participă la cumpărarea unui chilipir atunci când a devenit acţionarul majoritar al Credit Suisse.

Autoritatea de Investiţii din Qatar a avut de îndurat pierderi mult mai mari, învestind prima dată în timpul ultimei crize financiare. Pe lângă faptul că este al doilea cel mai mare acţionar, autoritatea deţinea obligatiuni AT1 care au fost şterse în acordul de cumpărare încheiat în weekend.

Ulrich Koerner

CEO-ul Credit Suisse este de aşteptat să plece, după ce a moştenit o bancă cu probleme pe care nu a putut să o reînvie. Ulrich Koerner, care a primit postul vara trecută, a pus deja la punct un plan de reducere a riscurilor după un torent de scandaluri şi pierderi, pentru a se concentra mai mult pe divizia de wealth management. Compania nu a reuşit să-şi revină dintr-o criză de încredere care a determinat ieşirea a miliarde de de dolari în octombrie. În ultimele zile, presiunea s-a intensificat până când guvernul elveţian a fost nevoit să intervină.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Michel Klein

Marele plan al fostului şef al Citigroup de a reînvia brandul First Boston şi de a-l transforma într-o puternică firmă de consultanţă pe Wall Street pare acum în derivă. Michael Klein era deja în proces de a-şi vinde firma de consultanţă către Credit Suisse pentru o sumă de aproximativ 210 milioane de dolari.

Deţinătorii de obligaţiuni AT1

Investitorii în obligaţiuni sunt de obicei mai protejaţi de pierderi decât acţionarii, dar nu în acest caz. Autorităţile elveţiene vor impune ştergea a 17 miliarde de dolari din datoriile cu risc cunoscute ca obligaţiuni Additional Tier 1.

Autorităţile de reglementare elveţiene

Guvernul elveţian a fost nevoit să ofere garanţii de miliarde de franci UBS, iar banca centrală a fost forţată să ofere garanţii extinse de lichiditate pentru a facilita preluarea Credit Suisse. Ministrul elveţian de finanţe, Karin Keller-Sutter, a recunoscut că aceasta este singura modalitate de a stabiliza pieţele financiare internaţionale.

23 Apr. 2026, 17:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
23 Apr. 2026, 17:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Ministerul Apărării administrează 583 de locuințe de serviciu, însă o parte dintre acestea sunt utilizate necorespunzător sau ținute fără a fi locuite, arată auditul realizat de Curtea de Conturi.

La 31 decembrie 2025, fondul locativ destinat militarilor și angajaților civili avea o suprafață totală de 26 590,8 de metri pătrați și o valoare inițială de 181,4 milioane de lei. Cele mai multe apartamente sunt în Chișinău – 447, urmate de Florești – 103, Cahul – 18 și Bălți – 15.

Potrivit legii, militarii care nu dispun de locuință în garnizoana unde activează beneficiază de locuință de serviciu pe durata activității, iar după eliberarea din serviciu trebuie să o părăsească în termen de trei luni.

Problemele au fost identificate în contextul reorganizării fondului locativ din Florești. În martie 2025, Ministerul a transmis în proprietatea satului Lunga 148 de apartamente din patru blocuri locative. Imobilele aveau o suprafață totală de 7 730,24 de metri pătrați, o valoare contabilă de 1,8 milioane de lei și un grad de uzură de 96%.

Ulterior, apartamentele transmise au fost repartizate cu drept de proprietate unor categorii de beneficiari, inclusiv militari în rezervă și familiile acestora, în baza deciziilor autorităților locale. În acest proces, auditorii au descoperit nereguli: 15 locuințe de serviciu nu erau locuite, deși erau atribuite, iar în alte 20 de cazuri apartamentele erau deținute de persoane care nu mai aveau dreptul legal să beneficieze de ele.

„În aceste condiții, persoanele în cauză urmează a fi evacuate silit”, se menționează în raport, care evidențiază și „deficiențe și omisiuni în administrarea conformă și eficientă a fondului locativ”.

În timpul auditului, Ministerul a intervenit: în 15 cazuri au fost înaintate preavize pentru eliberarea benevolă a locuințelor, iar pentru celelalte situații au fost inițiate acțiuni procesuale, inclusiv măsuri de executare silită.

Auditul concluzionează că, în lipsa unui control riguros, astfel de situații pot apărea chiar în procesul de gestionare și redistribuire a locuințelor de serviciu, afectând utilizarea eficientă a acestora.