Circul „procurorului lui Platon”: Numărul de jonglerie al Mirandolinei Sușițcaia cu scaunul puterii: S-a plâns la ANI

Procurorul anticorupție Mirandolina Sușițcaia, cercetat penal pentru îmbogățire ilicită și abuz de serviciu, care a fost suspendat din funcție astăzi, 17 noiembrie curent, de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), pe ultima sută de metri s-a ținut cu „dinții” de fotoliul de acuzator.

Potrivit surselor de încredere ale redacției Realitatea.md, procurorul Sușițcaia, împreună cu avocatul său, a depus două recuzări la ședința CSP de vineri, 17 noiembrie curent. În una din cereri era recuzată ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, iar în alta – președintele interimar al CSM, Sergiu Caraman. Ambele au fost respinse ca neîntemeiate de plenul CSP.

Ulterior, potrivit surselor noastre, procurorul Sușițcaia a mai depus o recuzare. De această dată era vizat membrul CSP, Andrei Cebotari. Ba mai mult, Mirandolina Sușițcaia a precizat că a sesizat și Autoritatea Națională de Integritate (ANI), sugerând că Cebotari ar fi încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale. A făcut referire la un SRL, unde Cebotari ar deține funcția de consilier, și care ar fi activ și în 2023. A fost respinsă de plenul CSP și această recuzare, la fel drept neîntemeiată. Abia ulterior, membrii CSP au luat decizia finală, cea de suspendare din funcție a Mirandolinei Sușițcaia.

Într-un mesaj publicat pe pagina de Facebook, Andrei Cebotari a anunțat public despre faptul că este verificat de ANI, făcând următoarele precizări.

„Astăzi am aflat că un Procuror Anticorupție care a fost suspendat din funcție de către Consiliul Superior al Procurorilor (pentru pornirea în privința acestuia a urmăririi penale în baza Codului Penal art. 310 alin.(2) falsificarea probelor în procesul penal; art. 327 alin.(2) lit.b) și b) indice 1 folosirea intenționată a situației de serviciu cu cauzarea de daune în proporții considerabile; art. 330 indice 2 alin.(2) îmbogățirea ilicită) ar fi depus o sesizare la Autoritatea Națională de Integritate pe numele meu, pentru a demara un control privind respectarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale.

În legătură cu faptul dat, încurajez societatea civilă și instituțiile mass-media interesate de subiect, să demareze o investigație, iar eu voi fi maxim transparent pe acest caz și voi acorda tot suportul necesar pentru elucidarea adevărului, și sunt deschis să prezint toate actele necesare privitor la veniturile mele atât instituțiilor mass-media/societății civile, cât și organelor abilitate de resort!”, scrie Andrei Cebotari.

Între timp, instanța de judecată, potrivit legii, urmează să se pronunțe pe marginea suspendării procurorului Mirandolina Sușițcaia. Acesta ar putea fi demis printr-un ordin al Procurorului General.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Orice persoană beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei decizii definitive și irevocabile de judecată.

#mirandolina #procuror #ANI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.