Circul „procurorului lui Platon”: Numărul de jonglerie al Mirandolinei Sușițcaia cu scaunul puterii: S-a plâns la ANI

Procurorul anticorupție Mirandolina Sușițcaia, cercetat penal pentru îmbogățire ilicită și abuz de serviciu, care a fost suspendat din funcție astăzi, 17 noiembrie curent, de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), pe ultima sută de metri s-a ținut cu „dinții” de fotoliul de acuzator.

Potrivit surselor de încredere ale redacției Realitatea.md, procurorul Sușițcaia, împreună cu avocatul său, a depus două recuzări la ședința CSP de vineri, 17 noiembrie curent. În una din cereri era recuzată ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, iar în alta – președintele interimar al CSM, Sergiu Caraman. Ambele au fost respinse ca neîntemeiate de plenul CSP.

Ulterior, potrivit surselor noastre, procurorul Sușițcaia a mai depus o recuzare. De această dată era vizat membrul CSP, Andrei Cebotari. Ba mai mult, Mirandolina Sușițcaia a precizat că a sesizat și Autoritatea Națională de Integritate (ANI), sugerând că Cebotari ar fi încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale. A făcut referire la un SRL, unde Cebotari ar deține funcția de consilier, și care ar fi activ și în 2023. A fost respinsă de plenul CSP și această recuzare, la fel drept neîntemeiată. Abia ulterior, membrii CSP au luat decizia finală, cea de suspendare din funcție a Mirandolinei Sușițcaia.

Într-un mesaj publicat pe pagina de Facebook, Andrei Cebotari a anunțat public despre faptul că este verificat de ANI, făcând următoarele precizări.

„Astăzi am aflat că un Procuror Anticorupție care a fost suspendat din funcție de către Consiliul Superior al Procurorilor (pentru pornirea în privința acestuia a urmăririi penale în baza Codului Penal art. 310 alin.(2) falsificarea probelor în procesul penal; art. 327 alin.(2) lit.b) și b) indice 1 folosirea intenționată a situației de serviciu cu cauzarea de daune în proporții considerabile; art. 330 indice 2 alin.(2) îmbogățirea ilicită) ar fi depus o sesizare la Autoritatea Națională de Integritate pe numele meu, pentru a demara un control privind respectarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale.

În legătură cu faptul dat, încurajez societatea civilă și instituțiile mass-media interesate de subiect, să demareze o investigație, iar eu voi fi maxim transparent pe acest caz și voi acorda tot suportul necesar pentru elucidarea adevărului, și sunt deschis să prezint toate actele necesare privitor la veniturile mele atât instituțiilor mass-media/societății civile, cât și organelor abilitate de resort!”, scrie Andrei Cebotari.

Între timp, instanța de judecată, potrivit legii, urmează să se pronunțe pe marginea suspendării procurorului Mirandolina Sușițcaia. Acesta ar putea fi demis printr-un ordin al Procurorului General.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Orice persoană beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei decizii definitive și irevocabile de judecată.

#mirandolina #procuror #ANI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

România și Italia au fost printre primele state din Uniunea Europeană care au introdus, de la 1 ianuarie 2026, taxe logistice pentru coletele cu valoare redusă venite din afara blocului comunitar, în special cele comandate prin platforme precum Temu și Shein. În România taxa este de 25 de lei românești (circa 5 euro) pe colet sub 150 de euro, iar în Italia este de 2 euro pe colet, scrie adevărul.ro.

Autoritățile au estimat inițial că măsura va genera încasări importante — de exemplu, guvernul italian anticipa până la 122 milioane de euro în 2026 și 245 milioane de euro în 2027 din taxa aplicată coletelor mici care intră în Italia.

În practică, însă, aceste venituri nu se materializează așa cum era așteptat, pentru că firmele de comerț online își reorganizează logistica. Unele au început să își deschidă depozite în state membre ale UE care nu percep taxe similare, precum Polonia sau Ungaria. Astfel, bunurile intră prin alt stat în piața comunitară, evitând taxele naționale pentru coletele sub 150 de euro. O dată importate legal prin altă țară, acestea pot fi redistribuite liber în UE fără plata taxei de 25 de lei sau 2 euro.

Reprezentanții industriei de curierat din România au tras un semnal de alarmă că România ar putea pierde sume importante la buget dacă nu creează condiții favorabile pentru deschiderea acestor depozite logistice, dar și că economia locală ar rămâne fără oportunități de investiții.

În Italia, operatorii logistici și aeroportuarii raportează deja efecte negative: numărul coletelor mici sosite direct din afara UE a scăzut semnificativ după introducerea taxei, iar cel puțin 30 de zboruri cargo care anterior aterizau la hub-ul de la Milano Malpensa — responsabil pentru aproximativ 60% din traficul de marfă aeriană — au fost redirecționate către alte aeroporturi din UE (Liège, Amsterdam, Budapesta), pentru a evita taxa.

La nivelul întregii Uniuni Europene, o reglementare unitară pentru taxarea coletelor cu valoare redusă a fost aprobată și urmează să fie aplicată de la 1 iulie 2026, când se va introduce o taxă vamală standard de 3 euro pentru coletele mici din afara UE. Până atunci, diferențele dintre sistemele naționale rămân o provocare, iar încasările efective din taxele logistice ar putea fi mult sub estimările inițiale ale guvernelor.

Precizăm că și autoritățile de la Chișinău intenționează din vara anului curent să aplice taxe pentru coletele din străinătate, valoarea cărora nu ajunge la 150 de euro.