Circul „procurorului lui Platon”: Numărul de jonglerie al Mirandolinei Sușițcaia cu scaunul puterii: S-a plâns la ANI

Procurorul anticorupție Mirandolina Sușițcaia, cercetat penal pentru îmbogățire ilicită și abuz de serviciu, care a fost suspendat din funcție astăzi, 17 noiembrie curent, de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), pe ultima sută de metri s-a ținut cu „dinții” de fotoliul de acuzator.

Potrivit surselor de încredere ale redacției Realitatea.md, procurorul Sușițcaia, împreună cu avocatul său, a depus două recuzări la ședința CSP de vineri, 17 noiembrie curent. În una din cereri era recuzată ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, iar în alta – președintele interimar al CSM, Sergiu Caraman. Ambele au fost respinse ca neîntemeiate de plenul CSP.

Ulterior, potrivit surselor noastre, procurorul Sușițcaia a mai depus o recuzare. De această dată era vizat membrul CSP, Andrei Cebotari. Ba mai mult, Mirandolina Sușițcaia a precizat că a sesizat și Autoritatea Națională de Integritate (ANI), sugerând că Cebotari ar fi încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale. A făcut referire la un SRL, unde Cebotari ar deține funcția de consilier, și care ar fi activ și în 2023. A fost respinsă de plenul CSP și această recuzare, la fel drept neîntemeiată. Abia ulterior, membrii CSP au luat decizia finală, cea de suspendare din funcție a Mirandolinei Sușițcaia.

Într-un mesaj publicat pe pagina de Facebook, Andrei Cebotari a anunțat public despre faptul că este verificat de ANI, făcând următoarele precizări.

„Astăzi am aflat că un Procuror Anticorupție care a fost suspendat din funcție de către Consiliul Superior al Procurorilor (pentru pornirea în privința acestuia a urmăririi penale în baza Codului Penal art. 310 alin.(2) falsificarea probelor în procesul penal; art. 327 alin.(2) lit.b) și b) indice 1 folosirea intenționată a situației de serviciu cu cauzarea de daune în proporții considerabile; art. 330 indice 2 alin.(2) îmbogățirea ilicită) ar fi depus o sesizare la Autoritatea Națională de Integritate pe numele meu, pentru a demara un control privind respectarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale.

În legătură cu faptul dat, încurajez societatea civilă și instituțiile mass-media interesate de subiect, să demareze o investigație, iar eu voi fi maxim transparent pe acest caz și voi acorda tot suportul necesar pentru elucidarea adevărului, și sunt deschis să prezint toate actele necesare privitor la veniturile mele atât instituțiilor mass-media/societății civile, cât și organelor abilitate de resort!”, scrie Andrei Cebotari.

Între timp, instanța de judecată, potrivit legii, urmează să se pronunțe pe marginea suspendării procurorului Mirandolina Sușițcaia. Acesta ar putea fi demis printr-un ordin al Procurorului General.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Orice persoană beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei decizii definitive și irevocabile de judecată.

#mirandolina #procuror #ANI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Vamal al Republicii Moldova a încasat în anul 2025 41,15 miliarde de lei la bugetul de stat, cu 2,87 miliarde de lei mai mult decât în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 7,5%, arată datele oficiale ale instituției.

Structura încasărilor arată că TVA-ul la import rămâne principala sursă de venit, cu 66,6% din total, urmat de accize – 26,8% și taxa vamală – 6,4%.

Potrivit raportului, TVA-ul la import a însumat 27,4 miliarde de lei, în creștere cu 1,95 miliarde de lei (+7,7%) față de 2024. Accizele la import au ajuns la 11,01 miliarde de lei, cu 745,8 milioane de lei mai mult decât anul precedent (+7,3%).

Cele mai mari contribuții la accize au venit din: produsele petroliere importate, care au adus 4,62 miliarde de lei (+14,4%), produsele din tutun – 3,65 miliarde de lei (+0,1%) și mijloacele de transport importate – 2,15 miliarde de lei (+8,2%).

În același timp, unele categorii au înregistrat scăderi, inclusiv accizele la gazele lichefiate (–2,4%), băuturile alcoolice tari (–7,8%) și vinurile importate (–19,7%).

Taxa vamală a generat 2,63 miliarde de lei, cu 6,7% mai mult decât în 2024, în timp ce taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a scăzut la 50,7 milioane de lei (–12,5%).

Datele arată că bugetul de stat a fost alimentat în 2025 în principal din importuri.