Circul „procurorului lui Platon”: Numărul de jonglerie al Mirandolinei Sușițcaia cu scaunul puterii: S-a plâns la ANI

Procurorul anticorupție Mirandolina Sușițcaia, cercetat penal pentru îmbogățire ilicită și abuz de serviciu, care a fost suspendat din funcție astăzi, 17 noiembrie curent, de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), pe ultima sută de metri s-a ținut cu „dinții” de fotoliul de acuzator.

Potrivit surselor de încredere ale redacției Realitatea.md, procurorul Sușițcaia, împreună cu avocatul său, a depus două recuzări la ședința CSP de vineri, 17 noiembrie curent. În una din cereri era recuzată ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, iar în alta – președintele interimar al CSM, Sergiu Caraman. Ambele au fost respinse ca neîntemeiate de plenul CSP.

Ulterior, potrivit surselor noastre, procurorul Sușițcaia a mai depus o recuzare. De această dată era vizat membrul CSP, Andrei Cebotari. Ba mai mult, Mirandolina Sușițcaia a precizat că a sesizat și Autoritatea Națională de Integritate (ANI), sugerând că Cebotari ar fi încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale. A făcut referire la un SRL, unde Cebotari ar deține funcția de consilier, și care ar fi activ și în 2023. A fost respinsă de plenul CSP și această recuzare, la fel drept neîntemeiată. Abia ulterior, membrii CSP au luat decizia finală, cea de suspendare din funcție a Mirandolinei Sușițcaia.

Într-un mesaj publicat pe pagina de Facebook, Andrei Cebotari a anunțat public despre faptul că este verificat de ANI, făcând următoarele precizări.

„Astăzi am aflat că un Procuror Anticorupție care a fost suspendat din funcție de către Consiliul Superior al Procurorilor (pentru pornirea în privința acestuia a urmăririi penale în baza Codului Penal art. 310 alin.(2) falsificarea probelor în procesul penal; art. 327 alin.(2) lit.b) și b) indice 1 folosirea intenționată a situației de serviciu cu cauzarea de daune în proporții considerabile; art. 330 indice 2 alin.(2) îmbogățirea ilicită) ar fi depus o sesizare la Autoritatea Națională de Integritate pe numele meu, pentru a demara un control privind respectarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale.

În legătură cu faptul dat, încurajez societatea civilă și instituțiile mass-media interesate de subiect, să demareze o investigație, iar eu voi fi maxim transparent pe acest caz și voi acorda tot suportul necesar pentru elucidarea adevărului, și sunt deschis să prezint toate actele necesare privitor la veniturile mele atât instituțiilor mass-media/societății civile, cât și organelor abilitate de resort!”, scrie Andrei Cebotari.

Între timp, instanța de judecată, potrivit legii, urmează să se pronunțe pe marginea suspendării procurorului Mirandolina Sușițcaia. Acesta ar putea fi demis printr-un ordin al Procurorului General.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Orice persoană beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei decizii definitive și irevocabile de judecată.

#mirandolina #procuror #ANI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Spitalele regionale din Bălți și Cahul nu vor fi finalizate în termenele vehiculate anterior, iar inaugurarea acestora este realistă abia în jurul anilor 2030–2031. Declarația a fost făcută de ministrul Sănătății, Emil Ceban, în cadrul unei emisiuni la Vocea Basarabiei.

Potrivit ministrului, termenul din 2028 este deja exclus. „Este clar că ne luăm rămas-bun de la anul 2028. Nu va fi gata atunci. Sperăm însă că până în 2030, în primul rând spitalul din Cahul, iar apoi și cel din Bălți”, a declarat Ceban.

Ministrul a explicat că spitalul din Cahul a avansat mai rapid din punct de vedere procedural, întrucât este amplasat pe același teritoriu, lângă spitalul existent, iar studiul de fezabilitate și conceptul au fost realizate într-un mod mai coerent. În schimb, la Bălți proiectul a fost mai complicat, din cauza identificării unui teren nou, situat în afara municipiului, în localitatea Corlăteni, și a procedurilor de licitație aferente. Aceste blocaje au dus la pierderea a unu-doi ani în procesul de implementare.

Emil Ceban a subliniat că cele două spitale sunt proiecte strategice pentru Republica Moldova, menite să schimbe fundamental arhitectura sistemului medical. „Vorbim despre spitale regionale, astfel încât oamenii să nu mai fie nevoiți să vină la Chișinău pentru o mare parte din serviciile medicale”, a precizat ministrul.

Potrivit acestuia, autoritățile își propun ca spitalele din Bălți și Cahul să funcționeze la un nivel superior de performanță, inclusiv ca spitale universitare, cu profesori, studenți și rezidenți, pentru a asigura sustenabilitatea resurselor umane. De asemenea, este prevăzută descentralizarea serviciilor oncologice, care vor fi disponibile obligatoriu în ambele spitale, precum și dezvoltarea medicinei minim invazive și a altor specialități de înaltă performanță.

Ministrul Sănătății a menționat că autoritățile au învățat din greșelile anterioare și că proiectele beneficiază de sprijinul partenerilor internaționali, fiind incluse în planul de dezvoltare al țării. „Avem susținere și trebuie să le facem. 2030 este un termen realist”, a conchis Emil Ceban.

#balti #cahul #Ceban #sanatate