Circul „procurorului lui Platon”: Numărul de jonglerie al Mirandolinei Sușițcaia cu scaunul puterii: S-a plâns la ANI

Procurorul anticorupție Mirandolina Sușițcaia, cercetat penal pentru îmbogățire ilicită și abuz de serviciu, care a fost suspendat din funcție astăzi, 17 noiembrie curent, de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), pe ultima sută de metri s-a ținut cu „dinții” de fotoliul de acuzator.

Potrivit surselor de încredere ale redacției Realitatea.md, procurorul Sușițcaia, împreună cu avocatul său, a depus două recuzări la ședința CSP de vineri, 17 noiembrie curent. În una din cereri era recuzată ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, iar în alta – președintele interimar al CSM, Sergiu Caraman. Ambele au fost respinse ca neîntemeiate de plenul CSP.

Ulterior, potrivit surselor noastre, procurorul Sușițcaia a mai depus o recuzare. De această dată era vizat membrul CSP, Andrei Cebotari. Ba mai mult, Mirandolina Sușițcaia a precizat că a sesizat și Autoritatea Națională de Integritate (ANI), sugerând că Cebotari ar fi încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale. A făcut referire la un SRL, unde Cebotari ar deține funcția de consilier, și care ar fi activ și în 2023. A fost respinsă de plenul CSP și această recuzare, la fel drept neîntemeiată. Abia ulterior, membrii CSP au luat decizia finală, cea de suspendare din funcție a Mirandolinei Sușițcaia.

Într-un mesaj publicat pe pagina de Facebook, Andrei Cebotari a anunțat public despre faptul că este verificat de ANI, făcând următoarele precizări.

„Astăzi am aflat că un Procuror Anticorupție care a fost suspendat din funcție de către Consiliul Superior al Procurorilor (pentru pornirea în privința acestuia a urmăririi penale în baza Codului Penal art. 310 alin.(2) falsificarea probelor în procesul penal; art. 327 alin.(2) lit.b) și b) indice 1 folosirea intenționată a situației de serviciu cu cauzarea de daune în proporții considerabile; art. 330 indice 2 alin.(2) îmbogățirea ilicită) ar fi depus o sesizare la Autoritatea Națională de Integritate pe numele meu, pentru a demara un control privind respectarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale.

În legătură cu faptul dat, încurajez societatea civilă și instituțiile mass-media interesate de subiect, să demareze o investigație, iar eu voi fi maxim transparent pe acest caz și voi acorda tot suportul necesar pentru elucidarea adevărului, și sunt deschis să prezint toate actele necesare privitor la veniturile mele atât instituțiilor mass-media/societății civile, cât și organelor abilitate de resort!”, scrie Andrei Cebotari.

Între timp, instanța de judecată, potrivit legii, urmează să se pronunțe pe marginea suspendării procurorului Mirandolina Sușițcaia. Acesta ar putea fi demis printr-un ordin al Procurorului General.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Orice persoană beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei decizii definitive și irevocabile de judecată.

#mirandolina #procuror #ANI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania energetică de stat a Azerbaidjanului, SOCAR, a anunțat lansarea unei noi etape în exporturile de gaze azere către Europa, odată cu începerea livrărilor către Austria și Germania, în luna ianuarie 2026. Gazele sunt transportate prin intermediul gazoductului Trans Adriatic Pipeline (TAP), care traversează sudul Europei.

Într-o declarație pentru agenția EFE, SOCAR a precizat că livrările către cele două state se realizează prin Italia, extinzând astfel aria de distribuție a gazelor din Azerbaidjan pe continent. Compania nu a comunicat volumele exacte exportate, însă anterior în mass-media au apărut informații potrivit cărora Germania ar putea primi aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi de gaze.

„Livrările efectuate către aceste țări prin intermediul Italiei extind și mai mult raza de acțiune a gazelor din Azerbaidjan în Europa. Numărul țărilor care importă gaze din Azerbaidjan a crescut astfel la 16”, a informat SOCAR.

Compania subliniază că această evoluție face parte din strategia energetică promovată de președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, care vizează extinderea prezenței SOCAR pe piețele din Europa și Orientul Mijlociu, diversificarea cooperării cu parteneri internaționali și consolidarea poziției Azerbaidjanului ca furnizor fiabil de hidrocarburi.

Azerbaidjanul a început livrările de gaze către Europa în decembrie 2020, iar în prezent printre cumpărătorii săi se numără state precum Italia, Grecia, Bulgaria, Ungaria, România și Serbia. În anul 2025, Azerbaidjanul a exportat 25 de miliarde de metri cubi de gaze, dintre care 13 miliarde de metri cubi au fost livrați Europei.

Anterior, ambasadorul Republicii Moldova la Baku, Alexandr Esaulenco, a declarat că și Chișinăul examinează posibilitățile de aprofundare a cooperării energetice cu compania petrolieră azeră SOCAR, inclusiv în ceea ce privește achiziția de gaze naturale.