Circul „procurorului lui Platon”: Numărul de jonglerie al Mirandolinei Sușițcaia cu scaunul puterii: S-a plâns la ANI

Procurorul anticorupție Mirandolina Sușițcaia, cercetat penal pentru îmbogățire ilicită și abuz de serviciu, care a fost suspendat din funcție astăzi, 17 noiembrie curent, de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), pe ultima sută de metri s-a ținut cu „dinții” de fotoliul de acuzator.

Potrivit surselor de încredere ale redacției Realitatea.md, procurorul Sușițcaia, împreună cu avocatul său, a depus două recuzări la ședința CSP de vineri, 17 noiembrie curent. În una din cereri era recuzată ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, iar în alta – președintele interimar al CSM, Sergiu Caraman. Ambele au fost respinse ca neîntemeiate de plenul CSP.

Ulterior, potrivit surselor noastre, procurorul Sușițcaia a mai depus o recuzare. De această dată era vizat membrul CSP, Andrei Cebotari. Ba mai mult, Mirandolina Sușițcaia a precizat că a sesizat și Autoritatea Națională de Integritate (ANI), sugerând că Cebotari ar fi încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale. A făcut referire la un SRL, unde Cebotari ar deține funcția de consilier, și care ar fi activ și în 2023. A fost respinsă de plenul CSP și această recuzare, la fel drept neîntemeiată. Abia ulterior, membrii CSP au luat decizia finală, cea de suspendare din funcție a Mirandolinei Sușițcaia.

Într-un mesaj publicat pe pagina de Facebook, Andrei Cebotari a anunțat public despre faptul că este verificat de ANI, făcând următoarele precizări.

„Astăzi am aflat că un Procuror Anticorupție care a fost suspendat din funcție de către Consiliul Superior al Procurorilor (pentru pornirea în privința acestuia a urmăririi penale în baza Codului Penal art. 310 alin.(2) falsificarea probelor în procesul penal; art. 327 alin.(2) lit.b) și b) indice 1 folosirea intenționată a situației de serviciu cu cauzarea de daune în proporții considerabile; art. 330 indice 2 alin.(2) îmbogățirea ilicită) ar fi depus o sesizare la Autoritatea Națională de Integritate pe numele meu, pentru a demara un control privind respectarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale.

În legătură cu faptul dat, încurajez societatea civilă și instituțiile mass-media interesate de subiect, să demareze o investigație, iar eu voi fi maxim transparent pe acest caz și voi acorda tot suportul necesar pentru elucidarea adevărului, și sunt deschis să prezint toate actele necesare privitor la veniturile mele atât instituțiilor mass-media/societății civile, cât și organelor abilitate de resort!”, scrie Andrei Cebotari.

Între timp, instanța de judecată, potrivit legii, urmează să se pronunțe pe marginea suspendării procurorului Mirandolina Sușițcaia. Acesta ar putea fi demis printr-un ordin al Procurorului General.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Orice persoană beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei decizii definitive și irevocabile de judecată.

#mirandolina #procuror #ANI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de grâu ale Republicii Moldova au înregistrat o revenire moderată în sezonul curent, însă la un cost tot mai mare pentru fermieri și traderi, arată analiza economistului Iurie Rija pentru perioada iulie–decembrie 2025.

În primele șase luni ale sezonului comercial, Moldova a exportat 632.312 tone de grâu, cu 12% mai mult față de aceeași perioadă din 2024, când livrările au fost de 565.476 tone. Chiar și așa, nivelul rămâne semnificativ sub anii considerați „normali” sau „buni” pentru piața grâului: 944.026 tone în 2021 și 829.024 tone în 2023 pentru același interval.

Creșterea volumelor nu s-a tradus însă și prin venituri mai bune. Prețul mediu de export a coborât la 3,56 lei/kg, în scădere cu 3% față de 2024 (3,67 lei/kg) și sub nivelul din 2023 (3,60 lei/kg). Comparativ cu perioada de dinaintea războiului din regiune, deteriorarea este și mai clară: în iulie–decembrie 2021 prețul mediu era de 4,17 lei/kg, cu aproape 17% peste nivelul actual.

Potrivit lui Iurie Rija, unul dintre factorii-cheie ai acestei slăbiciuni de preț este calitatea recoltei. O parte semnificativă din grâul recoltat în 2025 nu a întrunit parametrii de grâu alimentar și a fost vândut ca grâu furajer, mai ieftin și mai greu de plasat pe piețele premium.

În decembrie 2025, exporturile de grâu au totalizat 49.112 tone, la un preț mediu de 3,70 lei/kg, aproape identic cu noiembrie, semn al unei stabilizări temporare. Totuși, comparativ cu decembrie 2024, performanța este mult mai slabă: atunci, prețul mediu a fost de 4,13 lei/kg, iar volumele au depășit 70.000 de tone. Diferența reflectă atât o cerere externă mai prudentă, cât și problemele de calitate ale grâului moldovenesc din sezonul curent.

Exporturile de grâu rămân puternic concentrate. Primele trei companii au asigurat aproape jumătate din livrările externe ale țării: RUSAGRO-PRIM SRL – 136.449 tone (22%), AGRO-NOVA PRIM SRL – 88.337 tone (14%) și OROM-IMEXPO SRL – 84.755 tone (13%). Împreună, acestea au realizat circa 49% din exporturile totale de grâu ale Republicii Moldova.

Una dintre cele mai importante schimbări ale sezonului este schimbarea liderului între destinațiile de export. În perioada 1 iulie – 31 decembrie 2025, Italia a devenit cel mai mare cumpărător de grâu moldovenesc, cu 267.854 tone importate la un preț mediu de 3,61 lei/kg.

România, tradițional piața dominantă, a coborât pe locul doi, cu 110.452 tone la un preț mediu de 3,42 lei/kg, fiind urmată de Grecia, care a importat 101.267 tone la 3,54 lei/kg.

Piețele extra-UE au oferit prețuri mai bune, dar pe volume reduse: Liban – 4,08 lei/kg, Turcia – 3,85 lei/kg, iar livrările către Elveția, Ucraina, Malaezia, Egipt și Cipru au completat tabloul exporturilor.