CISAC face praf legea drepturilor de autor a AGEPI. Scrisoare deschisă adresată Guvernului: retrageți proiectul

The International Confederation of Societies of Authors and Composers (CISAC), organizația cu cea mai mare autoritate internațională în domeniul drepturilor de autor a expertizat proiectul de lege cu privire la drepturile de autor, elaborat și promovat în mare grabă de AGEPI și votat deja în prima lectură de deputați.

Astfel, potrivit CISAC proiectul de lege deschide calea haosului. Procedura de avizare este o prevedere eșuată din start care nu are nici un sens. În subregiunea Europei de Est, de care face parte și Republica Moldova, protecția eficientă a dreptului de autor este mai degrabă încă o excepție decât o regulă.

Noua lege va avea un efect puternic de perturbare a pieței, limitează în mod arbitrar metodele de remunerare și nu are nicio justificare. Astfel de limitare legală nu are nimic de-a face cu Directiva UE OGC din 2014. Se blochează mecanismul de gestiune colectivă pe perioadă nedeterminată. Așa plafoane contravin art. 12 alin.(3) din Directiva OGC, iar unele dintre măsuri depășesc cu mult cerințele Directivei OGC. Ba mai mult, depunerea repertoriului societăților la AGEPI … este o prevedere excesivă.

În conformitate cu normele internaționale și UE, remunerația compensatorie pentru copia privată („RC-CP”) este o sursă esențială de venit pentru toți autorii, interpreții și alți titulari de drepturi, așa cum a demonstrat și Studiul global privind copierea privată publicat de CISAC în 20201 . Atunci când este implementat corespunzător, reprezintă singurul mecanism eficient care le permite titularilor de drepturi să fie despăgubiți pentru prejudiciul cauzat prin copierea la scară largă a operelor lor pentru uz personal.

CISAC consideră că proiectul de lege, contrar obiectivului său declarat de modernizare și consolidare a protecției drepturilor de autor și a sistemului de gestiune colectivă prin continuarea armonizării cu legislația UE, va slăbi și va pune în pericol drepturile autorilor și ale OGC-urilor care îi reprezintă pe aceștia în Moldova, dacă va fi adoptat de Parlament în forma sa actuală, așa cum s-a aprobat în primă lectură.

Reprezentanții Asociației Naționale „Copyright” și ai Asociației Naționale a Producătorilor de Fonograme și Interpreți (ANPFI) au transmis o scrisoare deschisă Guvernului, prin care, în numele a peste 650 de autori, interpreți și artiști ai Republicii Moldova, solicită retragerea proiectului Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe (număr unic 521/AGEPI/2021) din Parlamentul Republicii Moldova.

https://www.facebook.com/AsociatiaNationalaCopyright/posts/scrisoare-deschis%C4%83-c%C4%83tre-prim-ministra-republicii-moldova-dna-natalia-gavrili%C8%9Ba-/1897074060497810/

În același timp, Organizațiile de Gestiune Colectivă au transmis către Guvern o scrisoare deschisă în care menționează că, după ce proiectul a fost expediat Parlamentului Republicii Moldova s-au aflat mai multe fapte, precum că conținutul proiectului denotă conflict de interese evident și direct, cât și contrar Deciziei Curții Constituționale din 24.07.2018. Prin acest proiect a fost implementată o așa numită listă a echipamentelor și suporturilor materiale, unde nu se regăsesc 2/3 de echipamente cu funcția de reproducere, pentru care la moment se achită remunerație titularilor de drepturi, scopul acestor prevederi fiind prejudicierea autorilor, oamenilor de artă și cultură.

Totodată, declarațiile directorului AGEPI din cadrul ședinței Guvernului din 22 iunie 2022, prin care a afirmat că există calcule ale Ministerului Economiei ce confirmă că titularii de drepturi vor primi mai mulți bani odată cu micșorarea procentului existent la moment (de la 3% până la 0,3%) și cu micșorarea listei echipamentelor cu funcție de reproducere cu 2/3, constituie un fals, deoarece astfel de calcule nu există.

Având în vedere cele menționate mai sus, constatăm că Guvernul a fost manipulat și indus în eroare de către funcționarii AGEPI, având unicul scop favorizarea ilegală a utilizatorilor, în detrimentul titularilor de drepturi. Atragem atenția că prejudicierea intereselor titularilor de drepturi de autor și drepturi conexe a fost constatată și de Centrul Național Anticorupție în Raportul de expertiză anticorupție a proiectului de lege.

Amintim că zilele trecute au fost transmise scrisori către deputații Parlamentului Republicii Moldova prin care au

https://bani.md/scrisoare-deschisa-catre-deputati-agepi-a-prezentat-o-lege-intoxicata-cu-falsuri-manipulari-si-coruptie/

Proiectul de lege care vizează armonizarea legislației din domeniul dreptului de autor și drepturilor conexe la reglementările acquis-ului comunitar european este făcut prin fals și este împotriva autorilor. O spun reprezentanții Asociației Naționale „Copyright” și ai Asociației Naționale a Producătorilor de Fonograme și Interpreți (ANPFI). Potrivit lor, prevederile Directivelor Uniunii Europene au fost copiate fără a se ține cont de prevederile existente ale legislației naționale și de realitățile Republicii Moldova, în lipsa unei expertize specializate din partea organizațiilor internaționale din domeniu.

#asociații #drepturi de autor #scrisoare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.