CNEJ îi răspunde Veronicăi Dragalin: Expertiza dosarului Bumbăta-Leova va fi gata în 2-3 luni, nu în 2028

Centrul Național de Expertiză Judiciară (CNEJ) a emis un comunicat de presă în care clarifică declarația Veronicăi Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție cu privire la termenul de finalizare a expertizei în dosarul Bumbăta-Leova în anul 2028. CNEJ a subliniat că aceste informații sunt inexacte și nu reflectă realitatea.

Potrivit CNEJ, expertiza a fost deja demarată din luna octombrie 2024, însă lucrările au fost întârziate din cauza unor cereri de recuzare a experților judiciari. În urma acestora, CNEJ a colaborat cu autoritățile și a identificat un specialist din Ucraina care ar putea contribui la procesul de expertiză. De asemenea, responsabilii din cadrul Procuraturii Anticorupție (PA) au fost informați despre acest aspect, iar procedurile pentru desemnarea oficială a expertului ucrainean sunt în curs de desfășurare.

CNEJ estimează că expertiza, care este considerată prioritară, va fi finalizată în termen de 2-3 luni, odată ce vor fi soluționate procedurile procesuale legate de desemnarea expertului din Ucraina.

„Dorim să asigurăm opinia publică că termenul de finalizare al expertizei va fi respectat și că lucrările sunt în plină desfășurare. Informațiile din presă care menționează o finalizare în 2028 sunt eronate și nu reflectă stadiul real al procesului de expertiză”, a declarat CNEJ într-un comunicat oficial.

Dosarul privind proiectul controversat al podului Leova-Bumbăta continuă să fie la faza de urmărire penală, iar investigațiile se confruntă cu provocări. Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a oferit detalii într-o conferință de presă, menționând că recent a primit o informare de la Centrul Naţional de Expertize Judiciare (CNEJ), care a comunicat că expertiza necesară în acest dosar va putea fi realizată abia în anul 2028.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leova #coruptie #dosar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol, avertizează că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar șase săptămâni, în contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Într-un interviu acordat Associated Press, oficialul a descris situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”.

Avertismentul vine pe fondul tensiunilor care au dus la blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce riscă să genereze efecte economice în lanț. „Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume”, a spus Birol, menționând că impactul se va resimți rapid prin scumpiri. „Prețuri mai mari la benzină, prețuri mai mari la gaze, prețuri ridicate la electricitate”, a adăugat acesta.

Potrivit șefului AIE, impactul nu va fi uniform, unele state fiind mai vulnerabile decât altele, în special cele dependente de importurile energetice din Orientul Mijlociu. „Unele state vor fi lovite mult mai puternic decât altele”, a precizat el, indicând că țările din Asia ar putea fi primele afectate.

În același timp, oficialul a subliniat că statele în curs de dezvoltare vor suporta cele mai dure consecințe. „Țările care vor suferi cel mai mult nu vor fi cele ale căror voci se aud cel mai des. Vor fi în principal țările în curs de dezvoltare”, a explicat Birol, menționând că efectele vor ajunge ulterior și în economiile occidentale. „Apoi va veni rândul Europei și al Americilor”, a spus acesta.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii vizează transportul aerian european, în condițiile în care lipsa combustibilului ar putea duce la perturbări directe ale zborurilor. „În curând vom auzi că unele zboruri din orașul A către orașul B ar putea fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane”, a avertizat directorul AIE.

Fatih Birol a criticat și intenția Iranului de a introduce taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Ormuz, avertizând că un astfel de sistem ar putea crea un precedent periculos la nivel global. „Dacă schimbăm asta o dată, ar putea fi dificil să revenim la situația inițială”, a spus el, menționând riscul extinderii unui astfel de model și asupra altor rute maritime strategice.

În final, șeful Agenției Internaționale pentru Energie a pledat pentru menținerea fluxurilor energetice fără restricții. „Mi-aș dori ca fluxul de petrol să se desfășoare necondiționat, de la punctul A la punctul B”, a concluzionat acesta.