CNEJ îi răspunde Veronicăi Dragalin: Expertiza dosarului Bumbăta-Leova va fi gata în 2-3 luni, nu în 2028

Centrul Național de Expertiză Judiciară (CNEJ) a emis un comunicat de presă în care clarifică declarația Veronicăi Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție cu privire la termenul de finalizare a expertizei în dosarul Bumbăta-Leova în anul 2028. CNEJ a subliniat că aceste informații sunt inexacte și nu reflectă realitatea.

Potrivit CNEJ, expertiza a fost deja demarată din luna octombrie 2024, însă lucrările au fost întârziate din cauza unor cereri de recuzare a experților judiciari. În urma acestora, CNEJ a colaborat cu autoritățile și a identificat un specialist din Ucraina care ar putea contribui la procesul de expertiză. De asemenea, responsabilii din cadrul Procuraturii Anticorupție (PA) au fost informați despre acest aspect, iar procedurile pentru desemnarea oficială a expertului ucrainean sunt în curs de desfășurare.

CNEJ estimează că expertiza, care este considerată prioritară, va fi finalizată în termen de 2-3 luni, odată ce vor fi soluționate procedurile procesuale legate de desemnarea expertului din Ucraina.

„Dorim să asigurăm opinia publică că termenul de finalizare al expertizei va fi respectat și că lucrările sunt în plină desfășurare. Informațiile din presă care menționează o finalizare în 2028 sunt eronate și nu reflectă stadiul real al procesului de expertiză”, a declarat CNEJ într-un comunicat oficial.

Dosarul privind proiectul controversat al podului Leova-Bumbăta continuă să fie la faza de urmărire penală, iar investigațiile se confruntă cu provocări. Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a oferit detalii într-o conferință de presă, menționând că recent a primit o informare de la Centrul Naţional de Expertize Judiciare (CNEJ), care a comunicat că expertiza necesară în acest dosar va putea fi realizată abia în anul 2028.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leova #coruptie #dosar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.