CNEJ îi răspunde Veronicăi Dragalin: Expertiza dosarului Bumbăta-Leova va fi gata în 2-3 luni, nu în 2028

Centrul Național de Expertiză Judiciară (CNEJ) a emis un comunicat de presă în care clarifică declarația Veronicăi Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție cu privire la termenul de finalizare a expertizei în dosarul Bumbăta-Leova în anul 2028. CNEJ a subliniat că aceste informații sunt inexacte și nu reflectă realitatea.

Potrivit CNEJ, expertiza a fost deja demarată din luna octombrie 2024, însă lucrările au fost întârziate din cauza unor cereri de recuzare a experților judiciari. În urma acestora, CNEJ a colaborat cu autoritățile și a identificat un specialist din Ucraina care ar putea contribui la procesul de expertiză. De asemenea, responsabilii din cadrul Procuraturii Anticorupție (PA) au fost informați despre acest aspect, iar procedurile pentru desemnarea oficială a expertului ucrainean sunt în curs de desfășurare.

CNEJ estimează că expertiza, care este considerată prioritară, va fi finalizată în termen de 2-3 luni, odată ce vor fi soluționate procedurile procesuale legate de desemnarea expertului din Ucraina.

„Dorim să asigurăm opinia publică că termenul de finalizare al expertizei va fi respectat și că lucrările sunt în plină desfășurare. Informațiile din presă care menționează o finalizare în 2028 sunt eronate și nu reflectă stadiul real al procesului de expertiză”, a declarat CNEJ într-un comunicat oficial.

Dosarul privind proiectul controversat al podului Leova-Bumbăta continuă să fie la faza de urmărire penală, iar investigațiile se confruntă cu provocări. Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a oferit detalii într-o conferință de presă, menționând că recent a primit o informare de la Centrul Naţional de Expertize Judiciare (CNEJ), care a comunicat că expertiza necesară în acest dosar va putea fi realizată abia în anul 2028.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leova #coruptie #dosar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.