Compania aeriană cu pierderi de milioane de euro mai lansează o cursă spre Chișinău, de la Vilnius

Compania aeriană airBaltic, cunoscută pentru dificultățile financiare, a anunțat lansarea unei noi rute între Vilnius și Chișinău, orașul de baștină al operatorului aerian. Noua cursă va fi operată săptămânal, în fiecare zi de miercuri.

Această rută este a doua destinație baltică deservită de airBaltic din Republica Moldova, după ce compania a inaugurat în primăvara acestui an ruta Chișinău-Riga.

În primul semestru al anului 2024, airBaltic a raportat o pierdere netă de 88,8 milioane EUR, comparativ cu un profit de 14,6 milioane EUR în aceeași perioadă a anului precedent. Compania low-cost, controlată de statul leton, a avut anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ jumătate de miliard de euro, de trei ori mai mare decât în 2021, dar încă sub nivelul anterior pandemiei.

În ultimii cinci ani, airBaltic a acumulat pierderi totale de circa 480 milioane de euro. Fără infuziile de capital din partea statului, compania nu ar fi reușit să supraviețuiască, conform presei de specialitate.

În prezent, airBaltic conectează regiunea Mării Baltice cu peste 70 de destinații din Europa și Orientul Mijlociu. Compania deține cea mai mare flotă de Airbus A220 din lume și operează peste 130 de rute din Riga, Tallinn, Vilnius, Tampere și, sezonier, Gran Canaria, oferind conexiuni extinse în Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord și regiunea Caucaz.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#airbaltic #vilnius #cursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.