Compania aeriană cu pierderi de milioane de euro mai lansează o cursă spre Chișinău, de la Vilnius

Compania aeriană airBaltic, cunoscută pentru dificultățile financiare, a anunțat lansarea unei noi rute între Vilnius și Chișinău, orașul de baștină al operatorului aerian. Noua cursă va fi operată săptămânal, în fiecare zi de miercuri.

Această rută este a doua destinație baltică deservită de airBaltic din Republica Moldova, după ce compania a inaugurat în primăvara acestui an ruta Chișinău-Riga.

În primul semestru al anului 2024, airBaltic a raportat o pierdere netă de 88,8 milioane EUR, comparativ cu un profit de 14,6 milioane EUR în aceeași perioadă a anului precedent. Compania low-cost, controlată de statul leton, a avut anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ jumătate de miliard de euro, de trei ori mai mare decât în 2021, dar încă sub nivelul anterior pandemiei.

În ultimii cinci ani, airBaltic a acumulat pierderi totale de circa 480 milioane de euro. Fără infuziile de capital din partea statului, compania nu ar fi reușit să supraviețuiască, conform presei de specialitate.

În prezent, airBaltic conectează regiunea Mării Baltice cu peste 70 de destinații din Europa și Orientul Mijlociu. Compania deține cea mai mare flotă de Airbus A220 din lume și operează peste 130 de rute din Riga, Tallinn, Vilnius, Tampere și, sezonier, Gran Canaria, oferind conexiuni extinse în Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord și regiunea Caucaz.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#airbaltic #vilnius #cursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.