Compania americană Schlumberger refuză să părăsească Rusia, în ciuda noilor sancțiuni impuse de SUA

În ciuda interdicției impuse de Washington prin ultimul pachet de sancțiuni, care restricționează furnizarea de servicii legate de extracția de petrol în Rusia, compania de servicii petroliere Schlumberger (SLB) a anunțat că nu intenționează să își încheie activitățile în Rusia, scrie Financial Times.

Potrivit CEO-ului SLB, Olivier Le Peuch, compania nu încalcă noile sancțiuni extinse, impuse pe 10 ianuarie 2025, explicând că aceasta a adoptat măsuri voluntare de restricționare a activității sale în Rusia, inclusiv oprirea furnizării de produse și tehnologii din alte țări în 2023. Le Peuch a precizat că SLB analizează noile sancțiuni și consideră că măsurile sale sunt conforme cu reglementările impuse.

Totuși, opinia unor membri ai Congresului american este diferită. Congresmenii Lloyd Doggett și Jake Auchincloss au declarat că SLB riscă să încalce sancțiunile, subliniind că interpretarea adecvată a noilor directive ale Departamentului de Trezorerie al SUA ar impune retragerea companiilor americane de servicii petroliere din Rusia.

Un reprezentant al Departamentului de Trezorerie al SUA a declarat pentru Financial Times că „interdicția de a oferi servicii petroliere interzice oricărei persoane din SUA, indiferent de locația sa, să furnizeze aceste servicii direct sau indirect oricărei entități din Federația Rusă”.

În octombrie 2024, mai mult de 50 de congresmeni americani au trimis o scrisoare către Casa Albă, solicitând sancționarea SLB pentru susținerea funcționării mașinii de război a lui Vladimir Putin. În urma invaziei Rusiei în Ucraina, majoritatea competitorilor americani ai SLB, precum Baker Hughes și Halliburton, au părăsit Rusia, vânzându-și afacerea către managementul local. Potrivit unui raport al Financial Times, SLB a încheiat noi contracte, a angajat personal suplimentar și a adus echipamente prin intermediul țărilor care nu au aderat la sancțiuni.

În ciuda acestor măsuri, SLB a raportat că ponderea veniturilor din Rusia în veniturile globale ale companiei a scăzut la 4% în 2024, în scădere față de 5% în 2023, ajungând la aproximativ 1,4 miliarde de dolari.

Experții din industria petrolieră consideră că SLB ar putea evita retragerea din Rusia, având în vedere că Kremlinul ar putea recompensa compania cu contracte atunci când va înceta războiul din Ucraina și vor fi ridicate sancțiunile occidentale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #petrol #companie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să plătească sute de milioane de lei în plus doar din cauza faptului că Guvernul se împrumută tot mai mult pe piața internă, unde dobânzile sunt de trei ori mai mari decât cele externe. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru ziua.md, în care expertul a explicat cum evoluează datoria publică în 2025, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu pentriu ziua.md.

Potrivit lui Ioniță, Executivul planifica inițial să se împrumute cu aproximativ 44 de miliarde de lei în acest an, dintre care doar opt miliarde ar fi reprezentat creșterea reală a datoriei. Restul banilor erau destinați achitării unor împrumuturi vechi. Între timp, necesarul a crescut, iar până la sfârșitul anului statul ar urma să se împrumute între 45 și 46 de miliarde de lei, afirmă economistul.

Acesta subliniază că situația pe piețele externe este nefavorabilă, ceea ce a împins Guvernul să se bazeze masiv pe piața internă. Diferența de cost este însă uriașă: „În prezent, la FMI te împrumuți cu aproximativ 3%, iar pe piața internă ultimele tranzacții sunt la 9,4%”, a precizat Ioniță.

Economistul a exemplificat pierderile: doar la un împrumut de trei miliarde de lei, diferența de aproximativ șase puncte procentuale față de finanțarea externă generează un cost suplimentar de circa 180 milioane de lei pe an, bani plătiți exclusiv din dobânzi.

Ioniță afirmă că îndatorarea pe intern este de patru ori mai scumpă decât cea externă atunci când se raportează costul total în lei al datoriei, ceea ce pune presiune suplimentară asupra bugetului și a contribuabililor.

Potrivit expertului, statul va continua să se împrumute accelerat până la sfârșitul anului, dar fără o restructurare a strategiei datoriilor, povara financiară va rămâne una ridicată și nesustenabilă.

Ultimle date ale Ministereului Finanțelor arată că la sfârșitul lunii octombrie, datoria de stat internă la valoarea nominală, comparativ cu situaţia de la începutul anului, s-a majorat cu 4,7 miliarde de lei şi a constituit 48,6 miliarde de lei. Modificarea datoriei de stat interne s-a produs din contul majorării emisiunii VMS pe piața primară cu 5,7 miliarde de lei la
valoarea nominală și a emisiunii VMS prin intermediul platformei electronice eVMS.md cu 451,81 mil.lei, precum și din contul răscumpărării VMS convertite în
sumă de 1,08 miliarde de lei și a răscumpărării VMS emise pentru unele scopuri stabilite de lege în sumă de 360,0 mil.lei.