Compania americană Schlumberger refuză să părăsească Rusia, în ciuda noilor sancțiuni impuse de SUA

În ciuda interdicției impuse de Washington prin ultimul pachet de sancțiuni, care restricționează furnizarea de servicii legate de extracția de petrol în Rusia, compania de servicii petroliere Schlumberger (SLB) a anunțat că nu intenționează să își încheie activitățile în Rusia, scrie Financial Times.

Potrivit CEO-ului SLB, Olivier Le Peuch, compania nu încalcă noile sancțiuni extinse, impuse pe 10 ianuarie 2025, explicând că aceasta a adoptat măsuri voluntare de restricționare a activității sale în Rusia, inclusiv oprirea furnizării de produse și tehnologii din alte țări în 2023. Le Peuch a precizat că SLB analizează noile sancțiuni și consideră că măsurile sale sunt conforme cu reglementările impuse.

Totuși, opinia unor membri ai Congresului american este diferită. Congresmenii Lloyd Doggett și Jake Auchincloss au declarat că SLB riscă să încalce sancțiunile, subliniind că interpretarea adecvată a noilor directive ale Departamentului de Trezorerie al SUA ar impune retragerea companiilor americane de servicii petroliere din Rusia.

Un reprezentant al Departamentului de Trezorerie al SUA a declarat pentru Financial Times că „interdicția de a oferi servicii petroliere interzice oricărei persoane din SUA, indiferent de locația sa, să furnizeze aceste servicii direct sau indirect oricărei entități din Federația Rusă”.

În octombrie 2024, mai mult de 50 de congresmeni americani au trimis o scrisoare către Casa Albă, solicitând sancționarea SLB pentru susținerea funcționării mașinii de război a lui Vladimir Putin. În urma invaziei Rusiei în Ucraina, majoritatea competitorilor americani ai SLB, precum Baker Hughes și Halliburton, au părăsit Rusia, vânzându-și afacerea către managementul local. Potrivit unui raport al Financial Times, SLB a încheiat noi contracte, a angajat personal suplimentar și a adus echipamente prin intermediul țărilor care nu au aderat la sancțiuni.

În ciuda acestor măsuri, SLB a raportat că ponderea veniturilor din Rusia în veniturile globale ale companiei a scăzut la 4% în 2024, în scădere față de 5% în 2023, ajungând la aproximativ 1,4 miliarde de dolari.

Experții din industria petrolieră consideră că SLB ar putea evita retragerea din Rusia, având în vedere că Kremlinul ar putea recompensa compania cu contracte atunci când va înceta războiul din Ucraina și vor fi ridicate sancțiunile occidentale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #petrol #companie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”