Compania americană Schlumberger refuză să părăsească Rusia, în ciuda noilor sancțiuni impuse de SUA

În ciuda interdicției impuse de Washington prin ultimul pachet de sancțiuni, care restricționează furnizarea de servicii legate de extracția de petrol în Rusia, compania de servicii petroliere Schlumberger (SLB) a anunțat că nu intenționează să își încheie activitățile în Rusia, scrie Financial Times.

Potrivit CEO-ului SLB, Olivier Le Peuch, compania nu încalcă noile sancțiuni extinse, impuse pe 10 ianuarie 2025, explicând că aceasta a adoptat măsuri voluntare de restricționare a activității sale în Rusia, inclusiv oprirea furnizării de produse și tehnologii din alte țări în 2023. Le Peuch a precizat că SLB analizează noile sancțiuni și consideră că măsurile sale sunt conforme cu reglementările impuse.

Totuși, opinia unor membri ai Congresului american este diferită. Congresmenii Lloyd Doggett și Jake Auchincloss au declarat că SLB riscă să încalce sancțiunile, subliniind că interpretarea adecvată a noilor directive ale Departamentului de Trezorerie al SUA ar impune retragerea companiilor americane de servicii petroliere din Rusia.

Un reprezentant al Departamentului de Trezorerie al SUA a declarat pentru Financial Times că „interdicția de a oferi servicii petroliere interzice oricărei persoane din SUA, indiferent de locația sa, să furnizeze aceste servicii direct sau indirect oricărei entități din Federația Rusă”.

În octombrie 2024, mai mult de 50 de congresmeni americani au trimis o scrisoare către Casa Albă, solicitând sancționarea SLB pentru susținerea funcționării mașinii de război a lui Vladimir Putin. În urma invaziei Rusiei în Ucraina, majoritatea competitorilor americani ai SLB, precum Baker Hughes și Halliburton, au părăsit Rusia, vânzându-și afacerea către managementul local. Potrivit unui raport al Financial Times, SLB a încheiat noi contracte, a angajat personal suplimentar și a adus echipamente prin intermediul țărilor care nu au aderat la sancțiuni.

În ciuda acestor măsuri, SLB a raportat că ponderea veniturilor din Rusia în veniturile globale ale companiei a scăzut la 4% în 2024, în scădere față de 5% în 2023, ajungând la aproximativ 1,4 miliarde de dolari.

Experții din industria petrolieră consideră că SLB ar putea evita retragerea din Rusia, având în vedere că Kremlinul ar putea recompensa compania cu contracte atunci când va înceta războiul din Ucraina și vor fi ridicate sancțiunile occidentale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #petrol #companie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un complex de bunuri din municipiul Ungheni a fost cumpărat contra unei sume de 1,925 milioane de lei, în cadrul licitației „cu strigare”, organizate la 16 decembrie de Agenția Proprietății Publice.

Potrivit instituției, bunul vândut include două construcții cu suprafețe de 133,5 metri pătrați și 19,5 metri pătrați, precum și terenul aferent pentru construcții, cu o suprafață de 0,054 hectare, amplasat pe strada Fiodor Musatov nr. 3 din municipiul Ungheni. Valoarea totală a tranzacției se ridică la aproape două milioane de lei, pasul de licitare fiind stabilit la 10%.

Conform Regulamentului privind licitațiile cu strigare și cu reducere, adjudecatarul urmează să achite întreaga sumă de aproape 2 milioane de lei în termen de 20 de zile de la semnarea procesului-verbal al licitației. Ulterior, în decurs de șapte zile de la achitarea banilor în bugetul de stat, Agenția Proprietății Publice și cumpărătorul vor încheia contractul de vânzare-cumpărare.

Pe lângă prețul de adjudecare, cumpărătorul va achita și impozitul privat de 1%, ceea ce înseamnă 19 250 de lei, sumă care se adaugă la valoarea totală a tranzacției.

Totodată, Agenția Proprietății Publice informează că pentru licitația „cu reducere” nu au fost depuse cereri de participare.

În total, Agenția Proprietății Publice a scos la vânzare terenuri și imobile în aproximativ 20 de localități din Republica Moldova. Cel mai valoros lot era un teren de 5,342 hectare din comuna Zagarancea, raionul Ungheni, cu un preț de pornire de 11 milioane de lei, însoțit de o obligație investițională de 5 milioane de euro, ce urma să fie realizată în termen de trei ani de la semnarea contractului.