Compania americană Schlumberger refuză să părăsească Rusia, în ciuda noilor sancțiuni impuse de SUA

În ciuda interdicției impuse de Washington prin ultimul pachet de sancțiuni, care restricționează furnizarea de servicii legate de extracția de petrol în Rusia, compania de servicii petroliere Schlumberger (SLB) a anunțat că nu intenționează să își încheie activitățile în Rusia, scrie Financial Times.

Potrivit CEO-ului SLB, Olivier Le Peuch, compania nu încalcă noile sancțiuni extinse, impuse pe 10 ianuarie 2025, explicând că aceasta a adoptat măsuri voluntare de restricționare a activității sale în Rusia, inclusiv oprirea furnizării de produse și tehnologii din alte țări în 2023. Le Peuch a precizat că SLB analizează noile sancțiuni și consideră că măsurile sale sunt conforme cu reglementările impuse.

Totuși, opinia unor membri ai Congresului american este diferită. Congresmenii Lloyd Doggett și Jake Auchincloss au declarat că SLB riscă să încalce sancțiunile, subliniind că interpretarea adecvată a noilor directive ale Departamentului de Trezorerie al SUA ar impune retragerea companiilor americane de servicii petroliere din Rusia.

Un reprezentant al Departamentului de Trezorerie al SUA a declarat pentru Financial Times că „interdicția de a oferi servicii petroliere interzice oricărei persoane din SUA, indiferent de locația sa, să furnizeze aceste servicii direct sau indirect oricărei entități din Federația Rusă”.

În octombrie 2024, mai mult de 50 de congresmeni americani au trimis o scrisoare către Casa Albă, solicitând sancționarea SLB pentru susținerea funcționării mașinii de război a lui Vladimir Putin. În urma invaziei Rusiei în Ucraina, majoritatea competitorilor americani ai SLB, precum Baker Hughes și Halliburton, au părăsit Rusia, vânzându-și afacerea către managementul local. Potrivit unui raport al Financial Times, SLB a încheiat noi contracte, a angajat personal suplimentar și a adus echipamente prin intermediul țărilor care nu au aderat la sancțiuni.

În ciuda acestor măsuri, SLB a raportat că ponderea veniturilor din Rusia în veniturile globale ale companiei a scăzut la 4% în 2024, în scădere față de 5% în 2023, ajungând la aproximativ 1,4 miliarde de dolari.

Experții din industria petrolieră consideră că SLB ar putea evita retragerea din Rusia, având în vedere că Kremlinul ar putea recompensa compania cu contracte atunci când va înceta războiul din Ucraina și vor fi ridicate sancțiunile occidentale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #petrol #companie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.