Companie-fantomă din anturajul lui Putin, amendată în Marea Britanie pentru încălcarea sancțiunilor

Autoritățile britanice au aplicat o amendă de 300.000 de lire sterline (aproximativ 345.000 de euro) companiei Markom Management Limited, o entitate asociată cu familia oligarhilor ruși Arkadi și Boris Rotenberg – prieteni apropiați ai președintelui rus Vladimir Putin. Potrivit Financial Times, sancțiunea a fost anunțată de Office of Financial Sanctions Implementation (OFSI), o structură aflată în subordinea Trezoreriei britanice.

Firma a fost sancționată pentru efectuarea unei plăți de 416.590 de lire sterline către o persoană aflată pe lista neagră a sancțiunilor impuse de Regatul Unit, în contextul anexării Crimeei și al invaziei ruse în Ucraina. OFSI precizează că responsabilii Markom Management au ordonat transferul de bani știind cu exactitate că destinatarul era vizat de măsurile restrictive.

Conform unui raport publicat în 2020 de Subcomitetul Senatului SUA privind arta și sancțiunile, compania face parte din Markom Group, un conglomerat controlat de avocatul Mark Omelnitsky. Grupul ar fi fost folosit de familia Rotenberg pentru a gestiona structuri opace implicate în tranzacții cu opere de artă de mare valoare, menite să ocolească regimul internațional de sancțiuni.

Arkadi și Boris Rotenberg, considerați apropiați personali ai lui Putin, se află pe listele de sancțiuni ale Regatului Unit, Uniunii Europene și Statelor Unite. Marea Britanie a înghețat activele celor doi oligarhi și ale membrilor familiei lor, în conformitate cu legislația aplicabilă împotriva celor care sprijină sau beneficiază de pe urma regimului Kremlinului.

Acest nou caz scoate în evidență metodele sofisticate prin care rețelele oligarhice rusești încearcă să ocolească sancțiunile internaționale, folosind companii-fantomă, structuri intermediare și tranzacții prin piețe mai puțin reglementate, cum este sectorul operelor de artă. Autoritățile britanice susțin că vor continua să investigheze și să penalizeze orice încălcare a măsurilor impuse în contextul războiului din Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#companie #Marea Britanie #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.