Companiile străine și-au încetat activitatea în Ucraina. Așteaptă efectele sancțiunilor asupra Rusiei

Producătorul de bere Carlsberg, îmbuteliatorul Coca-Cola HBC şi producătorul de ţigări Japan Tobacco se numără printre firmele străine care şi-au închis joi uzinele din Ucraina, după invazia Rusiei, în timp ce giganţii UPS şi FedEx Corp au încetat serviciile de livrări din şi spre Ucraina, transmite Reuters.

Ucraina şi-a închis spaţiul aerian după atacul forţelor ruseşti, astfel că transportatorul aerian Wizz Air a decis să îşi evacueze echipajele din Ucraina, familiile lor şi patru avioane aflate la sol în Kiev şi Lvov.

Multe companii cu expunere pe Rusia aşteaptă mai multe clarificări cu privire la sancţiunile occidentale şi evaluează impactul măsurilor anunţate deja, transmite Agerpres.

Washingtonul a anunţat joi un set de măsuri care vor afecta capacitatea Rusiei de a face afaceri în principalele valute, pe lângă sancţiuni care vizează băncile şi companii de stat din Rusia. SUA au impus de asemenea sancţiuni companiei care este în spatele gazoductului Nord Stream 2 în timp ce preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunţat că Bruxelles-ul va bloca accesul Rusiei la tehnologii şi pieţe importante.

În acest context, grupul danez Carlsberg, care controlează 31% din piaţa berii din Ucraina a oprit producţia la toate cele trei fabrici de bere din Ucraina în timp ce Coca-Cola HBC şi-a închis şi el fabrica de îmbuteliere. Grupul Japan Tobacco şi-a închis fabrica de ţigarete de la Kremenchuck, centrul Ucrainei, în timp ce producătorul japonez de componente auto Sumitomo Electric Industries, care are 6.000 de angajaţi în Ucraina, va suspenda operaţiunile la uzinele sale începând de vineri.

În paralel, grupul danez Maersk, cea mai mare companie de shipping din lume, a oprit operaţiunile din Ucraina până la finele lunii februarie şi şi-a închis birourile principale din Odessa, iar transportatorul de marfă danez DSV şi-a încetat şi el operaţiunile din Ucraina.

Cea mai mare bancă britanică Lloyds a avertizat că este în stare de alertă pentru posibile atacuri cibernetice din Rusia, iar unele companii au avertizat că livrările de materii prime ar putea avea de suferit.

Producătorii de motoare de avion Rolls-Royce şi Safran au anunţat joi că şi-au majorat proviziile de titan. Utilizarea titanului, din care cea mai mare parte provine din Rusia, a crescut în ultimii ani pe măsură ce constructorii de avioane încearcă să producă aparate mai uşoare.

Marii producători de cipuri spun că se aşteaptă la perturbări limitate asupra lanţurilor de aprovizionare de pe urma conflictului din Ucraina graţie stocurilor, dar unii analişti spun că ar putea exista un impact pe termen lung. Ucraina este un mare producător de neon, un gaz utilizat în procesul de producţie a cipurilor, furnizând peste 90% din neon-ul utilizat de SUA în producţia de semiconductori.

#companii straine #Carlsberg #coca cola #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.