Companiile străine și-au încetat activitatea în Ucraina. Așteaptă efectele sancțiunilor asupra Rusiei

25 Feb. 2022, 12:28
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
25 Feb. 2022, 12:28 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Producătorul de bere Carlsberg, îmbuteliatorul Coca-Cola HBC şi producătorul de ţigări Japan Tobacco se numără printre firmele străine care şi-au închis joi uzinele din Ucraina, după invazia Rusiei, în timp ce giganţii UPS şi FedEx Corp au încetat serviciile de livrări din şi spre Ucraina, transmite Reuters.

Ucraina şi-a închis spaţiul aerian după atacul forţelor ruseşti, astfel că transportatorul aerian Wizz Air a decis să îşi evacueze echipajele din Ucraina, familiile lor şi patru avioane aflate la sol în Kiev şi Lvov.

Multe companii cu expunere pe Rusia aşteaptă mai multe clarificări cu privire la sancţiunile occidentale şi evaluează impactul măsurilor anunţate deja, transmite Agerpres.

Washingtonul a anunţat joi un set de măsuri care vor afecta capacitatea Rusiei de a face afaceri în principalele valute, pe lângă sancţiuni care vizează băncile şi companii de stat din Rusia. SUA au impus de asemenea sancţiuni companiei care este în spatele gazoductului Nord Stream 2 în timp ce preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunţat că Bruxelles-ul va bloca accesul Rusiei la tehnologii şi pieţe importante.

În acest context, grupul danez Carlsberg, care controlează 31% din piaţa berii din Ucraina a oprit producţia la toate cele trei fabrici de bere din Ucraina în timp ce Coca-Cola HBC şi-a închis şi el fabrica de îmbuteliere. Grupul Japan Tobacco şi-a închis fabrica de ţigarete de la Kremenchuck, centrul Ucrainei, în timp ce producătorul japonez de componente auto Sumitomo Electric Industries, care are 6.000 de angajaţi în Ucraina, va suspenda operaţiunile la uzinele sale începând de vineri.

În paralel, grupul danez Maersk, cea mai mare companie de shipping din lume, a oprit operaţiunile din Ucraina până la finele lunii februarie şi şi-a închis birourile principale din Odessa, iar transportatorul de marfă danez DSV şi-a încetat şi el operaţiunile din Ucraina.

Cea mai mare bancă britanică Lloyds a avertizat că este în stare de alertă pentru posibile atacuri cibernetice din Rusia, iar unele companii au avertizat că livrările de materii prime ar putea avea de suferit.

Producătorii de motoare de avion Rolls-Royce şi Safran au anunţat joi că şi-au majorat proviziile de titan. Utilizarea titanului, din care cea mai mare parte provine din Rusia, a crescut în ultimii ani pe măsură ce constructorii de avioane încearcă să producă aparate mai uşoare.

Marii producători de cipuri spun că se aşteaptă la perturbări limitate asupra lanţurilor de aprovizionare de pe urma conflictului din Ucraina graţie stocurilor, dar unii analişti spun că ar putea exista un impact pe termen lung. Ucraina este un mare producător de neon, un gaz utilizat în procesul de producţie a cipurilor, furnizând peste 90% din neon-ul utilizat de SUA în producţia de semiconductori.

Realitatea Live

11 Feb. 2026, 12:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
11 Feb. 2026, 12:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!