Companiile străine și-au încetat activitatea în Ucraina. Așteaptă efectele sancțiunilor asupra Rusiei

Producătorul de bere Carlsberg, îmbuteliatorul Coca-Cola HBC şi producătorul de ţigări Japan Tobacco se numără printre firmele străine care şi-au închis joi uzinele din Ucraina, după invazia Rusiei, în timp ce giganţii UPS şi FedEx Corp au încetat serviciile de livrări din şi spre Ucraina, transmite Reuters.

Ucraina şi-a închis spaţiul aerian după atacul forţelor ruseşti, astfel că transportatorul aerian Wizz Air a decis să îşi evacueze echipajele din Ucraina, familiile lor şi patru avioane aflate la sol în Kiev şi Lvov.

Multe companii cu expunere pe Rusia aşteaptă mai multe clarificări cu privire la sancţiunile occidentale şi evaluează impactul măsurilor anunţate deja, transmite Agerpres.

Washingtonul a anunţat joi un set de măsuri care vor afecta capacitatea Rusiei de a face afaceri în principalele valute, pe lângă sancţiuni care vizează băncile şi companii de stat din Rusia. SUA au impus de asemenea sancţiuni companiei care este în spatele gazoductului Nord Stream 2 în timp ce preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunţat că Bruxelles-ul va bloca accesul Rusiei la tehnologii şi pieţe importante.

În acest context, grupul danez Carlsberg, care controlează 31% din piaţa berii din Ucraina a oprit producţia la toate cele trei fabrici de bere din Ucraina în timp ce Coca-Cola HBC şi-a închis şi el fabrica de îmbuteliere. Grupul Japan Tobacco şi-a închis fabrica de ţigarete de la Kremenchuck, centrul Ucrainei, în timp ce producătorul japonez de componente auto Sumitomo Electric Industries, care are 6.000 de angajaţi în Ucraina, va suspenda operaţiunile la uzinele sale începând de vineri.

În paralel, grupul danez Maersk, cea mai mare companie de shipping din lume, a oprit operaţiunile din Ucraina până la finele lunii februarie şi şi-a închis birourile principale din Odessa, iar transportatorul de marfă danez DSV şi-a încetat şi el operaţiunile din Ucraina.

Cea mai mare bancă britanică Lloyds a avertizat că este în stare de alertă pentru posibile atacuri cibernetice din Rusia, iar unele companii au avertizat că livrările de materii prime ar putea avea de suferit.

Producătorii de motoare de avion Rolls-Royce şi Safran au anunţat joi că şi-au majorat proviziile de titan. Utilizarea titanului, din care cea mai mare parte provine din Rusia, a crescut în ultimii ani pe măsură ce constructorii de avioane încearcă să producă aparate mai uşoare.

Marii producători de cipuri spun că se aşteaptă la perturbări limitate asupra lanţurilor de aprovizionare de pe urma conflictului din Ucraina graţie stocurilor, dar unii analişti spun că ar putea exista un impact pe termen lung. Ucraina este un mare producător de neon, un gaz utilizat în procesul de producţie a cipurilor, furnizând peste 90% din neon-ul utilizat de SUA în producţia de semiconductori.

#companii straine #Carlsberg #coca cola #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.