Condiția pe care a pus-o Putin ca să revină în acordul pentru cereale. Ce a cerut Occidentului

Rusia a cerut Occidentului să reducă restricţiile impuse băncii de stat pentru agricultură Rosselhozbank, pentru a facilita exporturile ruseşti de cereale, au declarat patru surse apropiate discuţiilor, scrie Reuters.

Moscova şi-a suspendat participarea la coridorul de cereale securizat al Mării Negre, la sfârşitul lunii octombrie, dar a revenit după patru zile.

Rusia şi-a rezervat dreptul de a opri din nou acordul intermediat de Naţiunile Unite, în timp ce şeful ONU, Antonio Guterres, presează Moscova să accepte prelungirea pactului dincolo de expirarea programată pentru 19 noiembrie.

Rusia nu a detaliat public cererile, dincolo de apelurile de a debloca îngrăşămintele ruseşti blocate în porturile şi depozitele europene şi de a relua exporturile de amoniac, un ingredient important în îngrăşăminte, printr-o conductă Rusia-Ucraina.

Dar, cele patru surse, a căror identitate nu a fost dezvăluită, au spus că Rusia cere ţărilor occidentale să permită băncii de stat Rosselhozbank să-şi reia relaţiile cu băncile corespondente, în ciuda sancţiunilor occidentale. Acest lucru ar permite băncii, care nu a avut până acum un rol major în comerţul internaţional cu cereale, să proceseze plăţi pentru cereale şi alte produse alimentare ruseşti, au adăugat două dintre surse.

Înainte de cele mai recente sancţiuni, astfel de plăţi erau gestionate de bănci internaţionale şi subsidiare ale altor bănci ruseşti din Elveţia.

Sursele nu au precizat dacă Rusia a primit vreun răspuns la cererea sa sau care a fost acesta.

O sursă a ONU, a declarat sub rezerva anonimatului că facilitarea plăţilor pentru alimente şi îngrăşăminte ruseşti prin Rosselhozbank este în discuţie cu Uniunea Europeană şi alte părţi.

Rusia a declarat că sancţiunile impuse după invazia în Ucraina pune dificultăți comercianţilor ruşi de cereale şi îngrăşăminte să proceseze plăţi şi să acceseze nave, asigurări şi porturi, chiar dacă alimentele sunt scutite.

ONU a declarat că ”rămîne hotărâtă să înlăture obstacolele rămase în calea exporturilor de alimente şi îngrăşăminte ruseşti”. Nu a răspuns imediat unei cereri de comentarii cu privire la propunerea Rusiei.

Nici Ministerul de Externe al Rusiei şi Banca Rosselhoz nu au răspuns la o solicitare de comentarii.

#Cereale #export #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.