Condiția pe care a pus-o Putin ca să revină în acordul pentru cereale. Ce a cerut Occidentului

Rusia a cerut Occidentului să reducă restricţiile impuse băncii de stat pentru agricultură Rosselhozbank, pentru a facilita exporturile ruseşti de cereale, au declarat patru surse apropiate discuţiilor, scrie Reuters.

Moscova şi-a suspendat participarea la coridorul de cereale securizat al Mării Negre, la sfârşitul lunii octombrie, dar a revenit după patru zile.

Rusia şi-a rezervat dreptul de a opri din nou acordul intermediat de Naţiunile Unite, în timp ce şeful ONU, Antonio Guterres, presează Moscova să accepte prelungirea pactului dincolo de expirarea programată pentru 19 noiembrie.

Rusia nu a detaliat public cererile, dincolo de apelurile de a debloca îngrăşămintele ruseşti blocate în porturile şi depozitele europene şi de a relua exporturile de amoniac, un ingredient important în îngrăşăminte, printr-o conductă Rusia-Ucraina.

Dar, cele patru surse, a căror identitate nu a fost dezvăluită, au spus că Rusia cere ţărilor occidentale să permită băncii de stat Rosselhozbank să-şi reia relaţiile cu băncile corespondente, în ciuda sancţiunilor occidentale. Acest lucru ar permite băncii, care nu a avut până acum un rol major în comerţul internaţional cu cereale, să proceseze plăţi pentru cereale şi alte produse alimentare ruseşti, au adăugat două dintre surse.

Înainte de cele mai recente sancţiuni, astfel de plăţi erau gestionate de bănci internaţionale şi subsidiare ale altor bănci ruseşti din Elveţia.

Sursele nu au precizat dacă Rusia a primit vreun răspuns la cererea sa sau care a fost acesta.

O sursă a ONU, a declarat sub rezerva anonimatului că facilitarea plăţilor pentru alimente şi îngrăşăminte ruseşti prin Rosselhozbank este în discuţie cu Uniunea Europeană şi alte părţi.

Rusia a declarat că sancţiunile impuse după invazia în Ucraina pune dificultăți comercianţilor ruşi de cereale şi îngrăşăminte să proceseze plăţi şi să acceseze nave, asigurări şi porturi, chiar dacă alimentele sunt scutite.

ONU a declarat că ”rămîne hotărâtă să înlăture obstacolele rămase în calea exporturilor de alimente şi îngrăşăminte ruseşti”. Nu a răspuns imediat unei cereri de comentarii cu privire la propunerea Rusiei.

Nici Ministerul de Externe al Rusiei şi Banca Rosselhoz nu au răspuns la o solicitare de comentarii.

#Cereale #export #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mediul de afaceri din Republica Moldova rămâne relativ optimist la începutul anului 2026, în pofida unor dificultăți persistente în anumite sectoare, susține expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță. Concluziile au fost prezentate vineri, 20 februarie 2026, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, pe baza celor mai recente date ale Biroului Național de Statistică.

Potrivit BNS, indicatorul general al sentimentului în mediul de afaceri se situează la circa +2% la începutul anului 2026, ceea ce reflectă o percepție de stabilitate ușor favorabilă. În perioada 2023–2025, maximul optimismului a fost de +15% în trimestrele II și III 2025, iar minimul a coborât la –10% în trimestrul III 2025. În trimestrul IV 2025, indicatorul a revenit la +5%, iar tendința ultimelor 12 luni arată o îmbunătățire de la –10% la +9,3%.

Majoritatea ramurilor economiei anticipează o situație stabilă în primul trimestru din 2026. Excepția este industria prelucrătoare, care estimează o ușoară deteriorare, de –1%. În schimb, sectorul construcțiilor indică o revenire puternică a încrederii, de la –15% în trimestrul I 2025 la +3% în trimestrul I 2026.

În ceea ce privește veniturile din vânzări, agenții economici estimează o evoluție stabilă în primele trei luni ale anului, cu o apreciere marginal pozitivă de +1%, comparativ cu +4% în trimestrul IV 2025. În anii precedenți, începutul de an era mult mai rezervat: –6,8% în trimestrul I 2024 și –12% în trimestrul I 2025. Tendința ultimelor 12 luni indică o redresare de la –1,3% la +8,5%.

Industria prelucrătoare rămâne sectorul cel mai vulnerabil, anticipând o scădere moderată a veniturilor din vânzări, de –10%, în special pe fondul dificultăților din industria alimentară. Celelalte ramuri majore estimează menținerea stabilității.

Pe piața muncii, percepția este de stabilitate (0%) în trimestrul I 2026, o situație mai bună decât la începutul anilor 2024 și 2025, când se anticipau scăderi. Tendința anuală arată o îmbunătățire de la –1,3% la +0,8%. Sectorul construcțiilor este cel mai optimist, estimând o creștere a numărului de salariați de la –8% la +9%. Comerțul cu amănuntul și serviciile prevăd o ușoară scădere (–1%), iar industria prelucrătoare — stagnare.

Pentru primul trimestru al anului 2026, agenții economici anticipează o creștere moderată a prețurilor, de circa 7%. Presiunea inflaționistă este însă în scădere față de anul trecut, de la 9% la 7,3%. Cele mai mari așteptări de scumpiri sunt în industria prelucrătoare (+10%), urmată de comerț și servicii (+8%), în timp ce în construcții se estimează o ușoară reducere a prețurilor (–1%).

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, principala problemă semnalată de agenții economici rămâne cererea insuficientă pe piață. Aceasta este urmată de dificultățile financiare, lipsa forței de muncă calificată și efectele războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.