Condiția pe care a pus-o Putin ca să revină în acordul pentru cereale. Ce a cerut Occidentului

Rusia a cerut Occidentului să reducă restricţiile impuse băncii de stat pentru agricultură Rosselhozbank, pentru a facilita exporturile ruseşti de cereale, au declarat patru surse apropiate discuţiilor, scrie Reuters.

Moscova şi-a suspendat participarea la coridorul de cereale securizat al Mării Negre, la sfârşitul lunii octombrie, dar a revenit după patru zile.

Rusia şi-a rezervat dreptul de a opri din nou acordul intermediat de Naţiunile Unite, în timp ce şeful ONU, Antonio Guterres, presează Moscova să accepte prelungirea pactului dincolo de expirarea programată pentru 19 noiembrie.

Rusia nu a detaliat public cererile, dincolo de apelurile de a debloca îngrăşămintele ruseşti blocate în porturile şi depozitele europene şi de a relua exporturile de amoniac, un ingredient important în îngrăşăminte, printr-o conductă Rusia-Ucraina.

Dar, cele patru surse, a căror identitate nu a fost dezvăluită, au spus că Rusia cere ţărilor occidentale să permită băncii de stat Rosselhozbank să-şi reia relaţiile cu băncile corespondente, în ciuda sancţiunilor occidentale. Acest lucru ar permite băncii, care nu a avut până acum un rol major în comerţul internaţional cu cereale, să proceseze plăţi pentru cereale şi alte produse alimentare ruseşti, au adăugat două dintre surse.

Înainte de cele mai recente sancţiuni, astfel de plăţi erau gestionate de bănci internaţionale şi subsidiare ale altor bănci ruseşti din Elveţia.

Sursele nu au precizat dacă Rusia a primit vreun răspuns la cererea sa sau care a fost acesta.

O sursă a ONU, a declarat sub rezerva anonimatului că facilitarea plăţilor pentru alimente şi îngrăşăminte ruseşti prin Rosselhozbank este în discuţie cu Uniunea Europeană şi alte părţi.

Rusia a declarat că sancţiunile impuse după invazia în Ucraina pune dificultăți comercianţilor ruşi de cereale şi îngrăşăminte să proceseze plăţi şi să acceseze nave, asigurări şi porturi, chiar dacă alimentele sunt scutite.

ONU a declarat că ”rămîne hotărâtă să înlăture obstacolele rămase în calea exporturilor de alimente şi îngrăşăminte ruseşti”. Nu a răspuns imediat unei cereri de comentarii cu privire la propunerea Rusiei.

Nici Ministerul de Externe al Rusiei şi Banca Rosselhoz nu au răspuns la o solicitare de comentarii.

#Cereale #export #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.