Constanța devine zonă fierbinte: 9 mld. euro investiți în infrastructura portuară, militară, comercială, și hotelieră

Constanța se pregătește să devină un pol de dezvoltare regională pe termen mediu și lung, datorită investițiilor publice și private ce depășesc 9 miliarde de euro. Conform analizei realizate de România Property Club în cadrul Constanța Real Estate Roundtable, aceste investiții aduc multiple oportunități pentru domeniul imobiliar.

Portul Constanța beneficiază de investiții în valoare de 1 miliard de euro, vizând lucrări de infrastructură, căi de acces și utilități pentru dezvoltarea terminalelor specializate în portul Constanța Sud – Molurile III S și IV S. În plus, CNAIR a lansat licitația pentru proiectarea și execuția autostrăzii Techirghiol, care va conecta Constanța de Olimp, oferind noi oportunități pentru sectorul hotelier și rezidențial din zona de sud a litoralului românesc.

Peste 1.000 de camere de hotel afiliate internațional sunt în dezvoltare, cu deschideri planificate între 2024 și 2028. Intrarea unor branduri renumite precum Crowne Plaza și Radisson BLU pe piața locală din Constanța reflectă încrederea în litoralul românesc.

Investitorul Iulius dezvoltă un complex multifuncțional pe un teren de 38 de hectare în parteneriat cu Oil Terminal. Proiectul va integra grădini urbane, birouri, zone de shopping și divertisment, facilități educaționale și culturale, și va îmbunătăți mobilitatea și conectivitatea zonei. În plus, investițiile într-un mini-oraș lângă baza militară Mihail Kogălniceanu vor permite găzduirea a până la 10.000 de soldați și familiile lor, scrie Ziarul Financiar.

Joint-venture-ul de 4 miliarde de euro dintre Romgaz și OMV va transforma România în cel mai mare producător de gaze din Europa. Proiectul a primit recent avizul de mediu, iar forajul este așteptat să înceapă în 2025, cu primele livrări de gaze estimate pentru 2027.

După o perioadă dificilă, cererea pentru apartamente noi din Constanța a crescut cu 16% în primele cinci luni ale anului 2024. Oferta a crescut cu 17%, iar prețul mediu pentru noile unități locative este de 1.718 euro/mp util plus TVA.

Constanța se bucură de una dintre cele mai mari densități de spații comerciale din România, datorită atractivității și traficului crescut în lunile de vară. Chiriile prime solicitate variază între 60 EUR/mp pentru centre comerciale și 4,3 EUR/mp pentru logistică. Finalizarea unor proiecte majore de infrastructură și aderarea la Spațiul Schengen ar trebui să stimuleze dezvoltarea sectorului logistic în Constanța.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#constanta #industrie #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.