Creșterea rapidă a prețurilor locuințelor în UE: Cele mai afectate țări și cauzele din spatele fenomenului

Prețurile locuințelor din întreaga Uniune Europeană continuă să crească, în frunte cu mai multe țări din Europa Centrală și de Est, liderul fiind Polonia. Începând cu al doilea trimestru din 2023, cele cinci țări cu cele mai mari creșteri sunt Polonia (+17,7%), Bulgaria (+15,1%), Lituania (+10,4%), Croația (+10,0%) și Ungaria (+9,8%), scrie Euronews.

La nivelul întregii UE, prețurile locuințelor au crescut cu 2,9%.

Există, de asemenea, câteva locuri unde cumpărarea a devenit mai puțin costisitoare, comparativ cu anul precedent, cum ar fi Luxemburg (-8,3%), Finlanda (-4,8%), Franța (-4,6%) și Germania (-2,6%).

La fel ca prețurile locuințelor, și chiriile sunt în creștere, cu un plus de 3% față de al doilea trimestru al anului trecut, la nivelul întregii UE.

Există însă o diferență între tendințele cu care se confruntă chiriașii și cumpărătorii. În timp ce costul chiriei a cunoscut o creștere lentă și constantă în ultimul deceniu și jumătate, costul cumpărării a crescut cu peste 50% din 2014.

Fiind unul dintre statele membre ale UE cu cea mai rapidă creștere de la aderarea sa la blocul comunitar în 2004, Polonia a văzut multe dintre aceste tendințe în mod deosebit de viu.

„Prețurile locuințelor din Polonia au crescut de peste două ori din 2013”, spune pentru Euronews Marcin Kręglewski, specialist în domeniul imobiliar la firma de avocatură Dudkowiak Kopeć & Putyra din Varșovia, explicând că salariile din sectorul de afaceri al țării au crescut de peste două ori în acest timp.

„Un alt factor este cererea în continuare ridicată de apartamente sau case unifamiliale. Cererea de case sau locuințe noi este între 1 și 2 milioane de unități. De asemenea, în ultimii ani, Polonia a înregistrat un aflux semnificativ de străini. În prezent, numărul celor care lucrează aici legal depășește 1,1 milioane.

„A existat, de asemenea, o creștere semnificativă a costurilor de construcție, cu 90% între 2016 și 2023. Acest lucru se datorează în mare parte creșterii costurilor forței de muncă și a prețurilor la energie, disponibilității materialelor de construcție și perturbării lanțului de aprovizionare după COVID-19 și războiul din Ucraina.

„Apoi, există disponibilitatea în scădere a terenurilor pentru proiectele de locuințe, în special în cele mai mari zone metropolitane. Iar finanțarea construcției de proiecte de dezvoltare imobiliară generează un cost notabil pentru dezvoltator.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #preturi #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.