Criză agricolă însoțită de haos instituțional: O simplă incompetență, spune Slusari

Fostul director executiv al Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari, critică dur situația actuală din cadrul Ministerului Agriculturii, pe care o descrie drept „haos la nivel strategic”. Potrivit lui Slusari, la sfârșitul lunii februarie 2025, agricultorii și reprezentanții ministerului nu cunosc încă măsurile de sprijin pentru fermieri în anul curent.

Ministerul Agriculturii elaborează un Program Strategic al Politicii Agricole pentru perioada 2025-2030, însă acesta se bazează pe o lege nouă privind finanțarea politicilor agricole, care nu a fost încă adoptată. Proiectul de lege, aprobat în grabă de Guvern, a fost puternic criticat de mai multe asociații agricole și riscă să fie restituit de comisia parlamentară pentru agricultură înapoi la Guvern pentru revizuire.

În paralel, legea veche privind subvenționarea și regulamentul de aplicare al acesteia nu au fost abrogate. Totuși, reprezentanții Ministerului Agriculturii le comunică fermierilor că multe măsuri de sprijin prevăzute în aceste acte normative nu mai sunt valabile, deși, legal, agricultorii pot depune dosare pentru finanțare.

„Pe lângă crizele majore din sectorul agrar, s-a mai adăugat și această harababură instituțională, în care nu pot fi acuzate nici războiul, nici opoziția, nici condițiile meteo. Este o simplă incompetență” a declarat Alexandr Slusari.

Situația actuală din sectorul agricol riscă să afecteze grav fermierii, care deja se confruntă cu multiple dificultăți, inclusiv crize economice și climatice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#minister #fermieri #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.