Criză agricolă însoțită de haos instituțional: O simplă incompetență, spune Slusari

Fostul director executiv al Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari, critică dur situația actuală din cadrul Ministerului Agriculturii, pe care o descrie drept „haos la nivel strategic”. Potrivit lui Slusari, la sfârșitul lunii februarie 2025, agricultorii și reprezentanții ministerului nu cunosc încă măsurile de sprijin pentru fermieri în anul curent.

Ministerul Agriculturii elaborează un Program Strategic al Politicii Agricole pentru perioada 2025-2030, însă acesta se bazează pe o lege nouă privind finanțarea politicilor agricole, care nu a fost încă adoptată. Proiectul de lege, aprobat în grabă de Guvern, a fost puternic criticat de mai multe asociații agricole și riscă să fie restituit de comisia parlamentară pentru agricultură înapoi la Guvern pentru revizuire.

În paralel, legea veche privind subvenționarea și regulamentul de aplicare al acesteia nu au fost abrogate. Totuși, reprezentanții Ministerului Agriculturii le comunică fermierilor că multe măsuri de sprijin prevăzute în aceste acte normative nu mai sunt valabile, deși, legal, agricultorii pot depune dosare pentru finanțare.

„Pe lângă crizele majore din sectorul agrar, s-a mai adăugat și această harababură instituțională, în care nu pot fi acuzate nici războiul, nici opoziția, nici condițiile meteo. Este o simplă incompetență” a declarat Alexandr Slusari.

Situația actuală din sectorul agricol riscă să afecteze grav fermierii, care deja se confruntă cu multiple dificultăți, inclusiv crize economice și climatice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#minister #fermieri #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul total al mărfurilor tranzitate prin porturile Republicii Moldova în primul semestru al anului 2025 a atins un nivelul de 1.075.032 tone, potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija. Exporturile au dominat structura tranzacțiilor, cu 54% din total (576.936 tone), în timp ce importurile au reprezentat 46% (498.097 tone).

structură evidențiază orientarea economiei moldovenești către piețele externe, cu accent pe exportul de produse agricole – floarea-soarelui, grâu și porumb fiind în topul mărfurilor exportate, cu ponderi de 34%, 34% și 19% respectiv.

Portul Ungheni se detașează net ca principal hub logistic al țării, procesând 792.726 tone – echivalentul a 74% din traficul total. Acesta a avut o activitate intensă atât la export (443.878 tone), cât și la import (348.848 tone). În schimb, portul Giurgiulești a înregistrat un trafic total de 282.306 tone, cu un ușor avans al importurilor (53%) față de exporturi (47%).

Din punct de vedere al lunilor, martie a fost perioada cu cel mai mare volum de marfă (224.289 tone), cel mai probabil ca urmare a pregătirilor pentru sezonul agricol. În iunie s-a înregistrat cel mai mic volum (108.841 tone), iar datele pentru iulie (2.559 tone) sunt parțiale.

Pe partea de importuri, materialele de construcții și resursele energetice conduc clasamentul. Pietrișul reprezintă 31% din totalul importurilor (155.032 tone), urmat de motorină (18%), îngrășăminte (15%) și cărbune (14%). Ungheni este principalul punct de intrare pentru carburanți, îngrășăminte și cărbune, în timp ce Giurgiulești se specializează în materiale de construcții precum pietrișul, sarea și soda.

Analiza evidențiază o corelație clară între exportul agricol și importul de resurse necesare pentru susținerea acestuia – precum îngrășămintele și combustibilul – ceea ce subliniază interdependențele critice ale economiei moldovenești.

În concluzie, Rija susține că portul Ungheni joacă un rol cheie în fluxurile comerciale ale țării, în timp ce Giurgiulești oferă o alternativă strategică, în special prin accesul la rutele fluviale. Investițiile în infrastructura acestor porturi și în eficientizarea lanțurilor logistice sunt esențiale pentru dezvoltarea economică durabilă și integrarea Moldovei în rețelele comerciale internaționale.