Criza energetică a adus Moldova la sapă de lemn! Chișinăul, cu mâna întinsă la București să cumpere lemn de foc

18 Nov. 2022, 10:38
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  bani.md
18 Nov. 2022, 10:38 // Uncategorized //  bani.md

Criza energetică a alimentat panica în rândul moldovenilor care își achiziționează lemn cu rezervă și de aceea a apărut o criză de lemn, a declarat ministrul Mediului, Rodica Iordanov.

„Colegii de la Moldsilva sunt în proces de monitorizare a volumelor de lemn, se face o evaluare care sunt volume necesare. S-a creat o panică artificială. Totodată, Republica Moldova nu este atât de bogată în lemn. Avem zone din sudul și nordul Moldovei unde nu este lemn. Lucrăm să asigurăm aceste zone cu lemn”, a punctat Iordanov.

Potrivit lui Iordanov, în prezent suntem în proces de discuții cu partea română pentru achiziția a 200 mii de metri steri.

„Ministrul interimar al Mediului, Vladimir Bolea a lansat procedura de semnare a contractului de achiziție a lemnului din România ca să îndestulăm cetățenii. Rămâne ca Bucureștiul să ajusteze procedurile legislative și deja să mergem la semnarea acordului. Interesul nostru e să diminuăm tăierea pădurilor, deoarece creșterea pădurilor durează mult – 25 de ani”.

Ministrul Mediului susține că lemnul din România este mai scump, dar „suntem în proces de negocieri pentru o reducere considerabilă de preț ca să putem asigura un preț în limitele raționalului pe teritoriul Republicii Moldova.

Autoritățile declară că prețul lemnului de foc a rămas neschimbat față de anul trecut. Lemnul din speciile tare 550 – 875 de lei metrul ster, iar cel din speciile moi – 350 – 475 de lei metrul ster.

Persoanele sărace vor putea cumpăra, în perioada octombrie – noiembrie trei metri steri de lemn la preț subvenționat. Ulterior, în etapa a doua se va decide ce volum de lemn se va acorda.

Realitatea Live

27 Feb. 2026, 10:38
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
27 Feb. 2026, 10:38 // Actual //  Ursu Victor

Fondul Monetar Internațional (FMI) a aprobat o nouă programă de creditare pe patru ani pentru Ucraina, în valoare de 8,1 miliarde de dolari, a anunțat premierul ucrainean Iulia Svîrîdenko.

Potrivit acesteia, fondurile vor contribui la acoperirea parțială a deficitului bugetar al statului, estimat la 136,5 miliarde de dolari pentru următorii patru ani. Unul dintre principalele condiții ale finanțării este continuarea reformelor care au asigurat stabilitatea macroeconomică și financiară în anii precedenți.

Svîrîdenko a subliniat că sprijinul FMI este esențial pentru deblocarea altor surse majore de finanțare, inclusiv un credit al Uniunii Europene în valoare de 90 de miliarde de euro, precum și asistență din partea statelor G7 și a altor instituții financiare internaționale.

La rândul său, FMI a confirmat aprobarea programului și a anunțat că va transfera imediat către Kiev un prim tranș de aproximativ 1,5 miliarde de dolari.

„Succesul programului va depinde nu doar de sprijinul continuu al comunității internaționale pentru acoperirea deficitului fiscal și extern și restabilirea sustenabilității datoriei, ci și de determinarea fermă a autorităților de a implementa reforme structurale ambițioase și de disponibilitatea de a adopta măsuri suplimentare, dacă va fi necesar”, au transmis reprezentanții FMI.

În 2023, FMI aprobase deja pentru Ucraina un program de finanțare pe patru ani în valoare de 15,6 miliarde de dolari.

Între timp, Ungaria a blocat acordarea de către Uniunea Europeană a creditului de 90 de miliarde de euro pentru Kiev, invocând oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Drujba”.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat însă că Ucraina va primi „într-un fel sau altul” aceste fonduri. Potrivit ei, împrumutul a fost convenit de toate cele 27 de state membre ale UE, iar resursele sunt destinate în special acoperirii nevoilor urgente de apărare, inclusiv pentru achiziția și producția de echipamente militare avansate.

Von der Leyen a îndemnat totodată autoritățile de la Kiev să accelereze reparația conductei petroliere „Drujba”, avariată în urma unui atac cu drone, menționând că întreruperea livrărilor de la sfârșitul lunii ianuarie a afectat direct securitatea energetică a Uniunii Europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!