Criza energetică zguduie puternic continentul: Preţurile la energie din Europa s-au dublat în două luni

Preţurile energiei europene au crescut la un nou record, pe măsură ce gazele naturale au continuat să se scumpească, adâncind criza energetică care ameninţă să cufunde regiunea într-o recesiune, scrie Bloomberg.

Tarifele de energie electrică în Germania au crescut cu până la 3,7%, la 477,50 euro (487 dolari) pe megawat-oră la European Energy Exchange AG. Este de aproape şase ori mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, preţul dublându-se doar în ultimele două luni.

Piaţa este condusă de preocupările legate de faptul că resursele de gaze ale Europei nu vor putea genera suficientă energie electrică în această iarnă. Capacitatea nucleară a Franţei este extrem de scăzută, limitând posibilitatea exporturilor de energie în lunile următoare.

Preţurile în Germania şi Marea Britanie au stabilit, luni, noi recorduri, pe temeiul valurilor de căldură şi seceta de pe continent care pun în dificultate infrastructura pe termen scurt.

Creşterea preţurilor la energie afectează facturile gospodăriilor şi costurile tuturor industriilor. Energia conduce inflaţia în întreaga Europă, împingând creşterile preţurilor de consum într-un teritoriu de două cifre.

În Marea Britanie, plafonul preţului energiei de uz casnic aproape se va dubla la începutul lunii octombrie. Preţu energiei electrice din Regatul Unit a crescut de aproximativ şapte ori în ultimul an la aproximativ 591 de lire sterline (713 de dolari) pe megawat-oră la Intercontinental Exchange AG.

Guvernele europene analizează o serie de măsuri pentru a atenua impactul scumpirilor energetice asupra economiei. În Franţa, statul intenţionează să naţionalizeze complet Electricite de France SA, compania de energie nucleară care se luptă acum să-şi menţină centralele în funcţiune.

Nu există niciun semn clar că scumpirile „extreme” se vor repara în curând, a declarat analistul Rystad Energy AS, Fabian Ronningen. Capacităţile reduse în sectoarele energiei nucleare, hidroenergiei şi cărbunelui de care Europa dispune nu sunt suficiente pentru a reduce această presiune, a declarat analistul.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaz #Energie #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.