Criza energetică zguduie puternic continentul: Preţurile la energie din Europa s-au dublat în două luni

Preţurile energiei europene au crescut la un nou record, pe măsură ce gazele naturale au continuat să se scumpească, adâncind criza energetică care ameninţă să cufunde regiunea într-o recesiune, scrie Bloomberg.

Tarifele de energie electrică în Germania au crescut cu până la 3,7%, la 477,50 euro (487 dolari) pe megawat-oră la European Energy Exchange AG. Este de aproape şase ori mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, preţul dublându-se doar în ultimele două luni.

Piaţa este condusă de preocupările legate de faptul că resursele de gaze ale Europei nu vor putea genera suficientă energie electrică în această iarnă. Capacitatea nucleară a Franţei este extrem de scăzută, limitând posibilitatea exporturilor de energie în lunile următoare.

Preţurile în Germania şi Marea Britanie au stabilit, luni, noi recorduri, pe temeiul valurilor de căldură şi seceta de pe continent care pun în dificultate infrastructura pe termen scurt.

Creşterea preţurilor la energie afectează facturile gospodăriilor şi costurile tuturor industriilor. Energia conduce inflaţia în întreaga Europă, împingând creşterile preţurilor de consum într-un teritoriu de două cifre.

În Marea Britanie, plafonul preţului energiei de uz casnic aproape se va dubla la începutul lunii octombrie. Preţu energiei electrice din Regatul Unit a crescut de aproximativ şapte ori în ultimul an la aproximativ 591 de lire sterline (713 de dolari) pe megawat-oră la Intercontinental Exchange AG.

Guvernele europene analizează o serie de măsuri pentru a atenua impactul scumpirilor energetice asupra economiei. În Franţa, statul intenţionează să naţionalizeze complet Electricite de France SA, compania de energie nucleară care se luptă acum să-şi menţină centralele în funcţiune.

Nu există niciun semn clar că scumpirile „extreme” se vor repara în curând, a declarat analistul Rystad Energy AS, Fabian Ronningen. Capacităţile reduse în sectoarele energiei nucleare, hidroenergiei şi cărbunelui de care Europa dispune nu sunt suficiente pentru a reduce această presiune, a declarat analistul.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaz #Energie #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă dur în urma analizei celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică: industria Republicii Moldova este în stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Deși în perioada 2016–2019 s-au înregistrat creșteri modeste ale producției industriale, acestea au fost complet anulate de prăbușirile consecutive din ultimii trei ani.

După o aparentă redresare în 2021, când producția industrială a crescut cu 12,1%, au urmat scăderi severe în 2022 și 2023, de -5,1% și -3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 industria a pierdut încă 1,2%. În doar trei ani, Republica Moldova a pierdut peste 10% din volumul său industrial, revenind practic la nivelul anului 2015 – un progres net de doar 3% în zece ani, pe care Ioniță îl califică drept „stagnare absolută”.

Industria alimentară a înregistrat o scădere de aproape 20%, cu efecte vizibile și directe asupra exporturilor. Industria textilă a pierdut 11%, afectând grav segmentul lohn – unul dintre principalele motoare de export ale Moldovei. Sectorul automotive, cel mai mare domeniu industrial orientat spre export, a înregistrat un colaps de 11%, o prăbușire ce ar putea avea efecte pe termen lung dacă nu este doar sezonieră.

Veaceslav Ioniță subliniază că ciclurile de creștere din industrie sunt fragile, temporare și urmate de scăderi masive, iar în lipsa unei strategii industriale coerente, a politicilor de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească rămâne captivă într-un cerc vicios de regres.

Această stagnare structurală generează consecințe grave: disparițița locurilor de muncă, migrație accelerată, pierderea capacităților autohtone de producție și înlocuirea produselor moldovenești cu importuri. Toate acestea subminează nu doar competitivitatea economică, ci și securitatea economică și bugetară a țării.

„Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani. Fără o direcție clară, fără investiții, fără politici industriale eficiente, orice creștere conjuncturală devine un simplu miraj. Și întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?” – concluzionează Ioniță.