Criza gazului sparge iluzia Crypto în Transnistria?! Fermele de minerit, închise

Pretinsele autorități din stânga Nistrului închid fermele crypto din regiune urmare a crizei energetice din regiune. Legea care reglementa tehnologiile blockchain în Transnistria, în vigoare din 2018, a fost abrogată recent. Această lege se referea la criptomonede, minerit și alte tehnologii digitale. Decizia de a abroga legea a fost luată de liderul separatist, Vadim Krasnoselski, iar motivul invocat este criza energetică și instabilitatea situației energetice și economice din regiune.

„Având în vedere că în prezent există anumite restricții privind volumele de gaz, acest lucru influențează cantitatea de energie electrică pe care o putem produce pentru piața internă. Prin urmare, s-a stabilit sarcina de a abroga această lege pentru a putea prognoza și planifica cu precizie câte volume de gaz putem obține și câte volume de gaz sunt necesare pentru a produce energie electrică destinată consumului intern al populației”, a explicat Viktor Guzun, pretinsul președinte al comitetului pentru politică economică, citat de novostipmr.

De aproximativ cinci ani, Transnistria este cel mai mare furnizor de criptomonede din Europa. Afacerea ar fi gestionată de către Igor Ceaika, fiul ex-procurorului general rus Iurii Ceaika.

Regiunea stângă a Nistrului a rămas fără gaze de la începutul acestui an urmare a suspendării livărilor de către Gazprom. În rezultat, locutorii au rămas fără căldură și apă caldă, iar energia electrică era livrată pe ore. Or, compania mixtă moldo-rusă Moldovagaz a livrat sâmbătă primul volum de 3 milioane de metri cubi de gaze naturale către regiunea separatistă Transnistria, prima de la oprirea tranzitului de gaze prin Ucraina. UE a acordat Chișinăului un ajutor de financiar de 60 de milioane de euro pentru a face față crizei energetice din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnitria #crypto #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că prima tranșă de 270 de milioane de euro din pachetul de asistență financiară promis de Uniunea Europeană nu a fost cheltuită prin bugetul de stat, ci a fost direcționată către proiecte și instituții care implementează programe în beneficiul Republica Moldova.

Întrebat în ce scopuri au fost utilizați banii, ministrul a precizat că este vorba, în principal, de granturi destinate studiilor, pregătirilor și proiectelor, care nu sunt reflectate ca cheltuieli directe în bugetul de stat. „Ele nu vin direct în buget. Vin în beneficiul țării, dar prin instituțiile care implementează proiecte”, a explicat Gavriliță.

Șeful de la Finanțe a menționat că nu deține toate detaliile tehnice privind distribuirea fondurilor, însă a subliniat că informațiile complete pot fi furnizate de instituțiile responsabile, inclusiv la solicitarea Parlamentul Republicii Moldova. „Colegiile au pregătirea necesară și vor oferi detalii atunci când acestea vor fi cerute”, a adăugat ministrul.

Potrivit lui Gavriliță, prima tranșă de 270 de milioane de euro a fost transferată și a intrat pe conturile Ministerul Finanțelor la data de 11 iunie. Asistența face parte din pachetul financiar mai amplu anunțat de Uniunea Europeană, în valoare totală de 19 miliarde de euro, destinat sprijinirii Republicii Moldova.