Criza gazului sparge iluzia Crypto în Transnistria?! Fermele de minerit, închise

06 Feb. 2025, 17:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Feb. 2025, 17:02 // Actual //  Ursu Victor

Pretinsele autorități din stânga Nistrului închid fermele crypto din regiune urmare a crizei energetice din regiune. Legea care reglementa tehnologiile blockchain în Transnistria, în vigoare din 2018, a fost abrogată recent. Această lege se referea la criptomonede, minerit și alte tehnologii digitale. Decizia de a abroga legea a fost luată de liderul separatist, Vadim Krasnoselski, iar motivul invocat este criza energetică și instabilitatea situației energetice și economice din regiune.

„Având în vedere că în prezent există anumite restricții privind volumele de gaz, acest lucru influențează cantitatea de energie electrică pe care o putem produce pentru piața internă. Prin urmare, s-a stabilit sarcina de a abroga această lege pentru a putea prognoza și planifica cu precizie câte volume de gaz putem obține și câte volume de gaz sunt necesare pentru a produce energie electrică destinată consumului intern al populației”, a explicat Viktor Guzun, pretinsul președinte al comitetului pentru politică economică, citat de novostipmr.

De aproximativ cinci ani, Transnistria este cel mai mare furnizor de criptomonede din Europa. Afacerea ar fi gestionată de către Igor Ceaika,  fiul ex-procurorului general rus Iurii Ceaika.

Regiunea stângă a Nistrului a rămas fără gaze de la începutul acestui an urmare a suspendării livărilor de către Gazprom. În rezultat, locutorii au rămas fără căldură și apă caldă, iar energia electrică era livrată pe ore. Or, compania mixtă moldo-rusă Moldovagaz a livrat sâmbătă primul volum de 3 milioane de metri cubi de gaze naturale către regiunea separatistă Transnistria, prima de la oprirea tranzitului de gaze prin Ucraina. UE a acordat Chișinăului un ajutor de financiar de 60 de milioane de euro pentru a face față crizei energetice din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!