Cu trenul de la Chișinău la Praga! Cât costă un bilet și care este programul călătoriilor

22 Iul. 2022, 17:17
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
22 Iul. 2022, 17:17 // Au Bani //  MD Bani

Calea Ferată din Moldova (CFM) anunță despre posibilitatea de a călători cu trenul de la Chișinău la Praga, capitala Cehiei. Prețurile pentru o călătorie încep de la 66 de euro. Călătoria durează aproximativ 24 de ore.

Pentru a ajunge la Praga, pasagerii vor avea o escală la București. Până la București puteți ajunge cu trenul sau cu un alt mijloc de transport. Bilete pot fi achiziționate la casele Gării Feroviare din Chișinău.

„Anual, peste șapte milioane de turiști din întreaga lume, aleg ca destinație capitala Cehiei, întrucât arhitectura și cultura păstrată de secole surprinde. Încă mai stai pe gânduri? Cumpără chiar acum un bilet spre Praga din casele Gării Feroviare din Chișinău.”
Orarul curselor: București- Praga
  •  14.00 Plecare de la București Nord ( transfer Budapest) – Sosire la Praha Hlavni Nadrazi 13.51;
  •  17.45 Plecare de la București Nord ( transfer Budapest) – Sosire la Praha Hlavni Nadrazi 16.42;
  •  22.02 Plecare de la București Nord ( transfer Budapest) – Sosire la Praha Hlavni Nadrazi 20.42.
Trenul Chișinău-București circulă de trei ori pe săptămână, în zilele de marți, joi și duminică. Trenul pornește din Chișinău la ora 17.20 și ajunge la București la ora 06.17.
Biletele spre destinații europene pot fi procurate din Gara Feroviară Chișinău, sau online- https://bit.ly/bilete_online.
În caz că intenționați să ajungeți la Gara București cu un oricare alt tip de transport, biletele, oricum, le puteți procura din timp, din Chișinău.

Realitatea Live

18 Ian. 2026, 16:52
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Ian. 2026, 16:52 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Constructorul chinez BYD dezvoltă în provincia Henan o fabrică de dimensiuni nemaiîntâlnite, mult peste facilitățile industriale existente, cu scopul de a produce un milion de mașini pe an doar aici, însă această construcție este mai mult decât o unitate de producție. Fabrica a fost deschisă în 2023 și este în proces de extindere.

Imaginile aeriane arată că este vorba despre un oraș în sine, cu hale de producție, dar și infrastructură, blocuri de locuințe, terenuri de fotbal și de tenis, totul fiind proiectat pentru a susține forța de muncă, dar și activitatea non-stop a fabricii. Mii de muncitori deja locuiesc în interiorul facilității, care este un amestec de fabrică și comunitate, scrie The Economic Times.

Mega-fabrica este compusă din opt faze de dezvoltare: 1-4 au fost deja construite, iar 5-8 sunt în proces de construcție, iar când și acestea vor fi gata vor consolida poziția BYD drept constructorul cu cea mai mare unitate de producție de mașini electrice din lume, depășind de peste 10 ori dimensiunea fabricii Tesla din Nevada (11,6 kilometri pătrați).

La finalul proiectului, mega-fabrica BYD din Zhengzhou se va întinde pe aproape 130 de kilometri pătrați – spre exemplu, Bucureștiul se întinde pe 240 de kilometri pătrați.

În prezent, peste 60.000 de oameni lucrează la fabrica din Zhengzhou, însă numărul acestora ar urma să crească pentru că BYD vrea să angajeze încă 200.000 la nivel mondial în următoarele luni. Toate facilitățile de recreere și locuințele construite în interiorul fabricii au ca scop creșterea productivității și fidelizarea angajaților, însă există voci care susțin că o creștere atât de rapidă are riscul să producă un „oraș fantomă” în cazul scăderii cererii de mașini electrice.

BYD a vândut 4,25 de milioane de mașini electrice în 2024, însă fabrica din Zhengzhou este aspru criticată din cauza impactului asupra mediului înconjurător, în timp ce alte persoane o cataloghează pur și simplu ca fiind „urâtă”. Totodată, această fabrică urmărește strategia industrială a Chinei: combină dimensiunea, viteza și ajutorul de stat pentru a-și depăși rivalii. În timp ce Tesla se bazează pe automatizare, BYD pune accent pe capitalul uman, angajând aproape un milion de muncitori. Cu toate astea, adoptarea unui model bazat pe forța de muncă ridică semne de întrebare legate de sustenabilitate, tendința la nivel mondial fiind de automatizare.