Cu trenul de la Chișinău la Praga! Cât costă un bilet și care este programul călătoriilor

Calea Ferată din Moldova (CFM) anunță despre posibilitatea de a călători cu trenul de la Chișinău la Praga, capitala Cehiei. Prețurile pentru o călătorie încep de la 66 de euro. Călătoria durează aproximativ 24 de ore.

Pentru a ajunge la Praga, pasagerii vor avea o escală la București. Până la București puteți ajunge cu trenul sau cu un alt mijloc de transport. Bilete pot fi achiziționate la casele Gării Feroviare din Chișinău.

„Anual, peste șapte milioane de turiști din întreaga lume, aleg ca destinație capitala Cehiei, întrucât arhitectura și cultura păstrată de secole surprinde. Încă mai stai pe gânduri? Cumpără chiar acum un bilet spre Praga din casele Gării Feroviare din Chișinău.”

Orarul curselor: București- Praga

14.00 Plecare de la București Nord ( transfer Budapest) – Sosire la Praha Hlavni Nadrazi 13.51;
17.45 Plecare de la București Nord ( transfer Budapest) – Sosire la Praha Hlavni Nadrazi 16.42;
22.02 Plecare de la București Nord ( transfer Budapest) – Sosire la Praha Hlavni Nadrazi 20.42.

Trenul Chișinău-București circulă de trei ori pe săptămână, în zilele de marți, joi și duminică. Trenul pornește din Chișinău la ora 17.20 și ajunge la București la ora 06.17.

Biletele spre destinații europene pot fi procurate din Gara Feroviară Chișinău, sau online- https://bit.ly/bilete_online.

În caz că intenționați să ajungeți la Gara București cu un oricare alt tip de transport, biletele, oricum, le puteți procura din timp, din Chișinău.

#Praga #gara feroviara #calatorii cu trenul #CFM #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dolarul american, considerat mult timp coloana vertebrală a finanțelor globale, își pierde treptat dominanța. Potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), ponderea dolarului în rezervele valutare globale a scăzut la puțin peste 56% la mijlocul anului 2025, cel mai scăzut nivel în ultimele decenii, după ce la începutul secolului depășea 70%.

Experții Best Brokers subliniază că această scădere nu înseamnă că dolarul se prăbușește, ci reflectă o diversificare tot mai accentuată a rezervelor băncilor centrale. În ultimele decenii, băncile au adăugat euro, yen, aur și alte monede pentru a-și diminua riscurile, pe fondul tensiunilor geopolitice și a sancțiunilor americane care au demonstrat cât de mult poate fi folosit dolarul ca instrument politic și economic.

În paralel, alte monede și-au consolidat poziția: euro a crescut de la 18% la peste 21%, iar lira sterlină a ajuns la 4,8% din rezervele globale. Monedele netradiționale, inclusiv yuanul chinezesc, dolarul canadian și australian, au ajuns la o pondere de 22,5% în 2025, dublu față de 2000, semnalând o tendință clară de diversificare.

Factorii principali care au influențat scăderea dolarului includ criza financiară globală din 2008, pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și retorica de dedolarizare promovată de unele țări emergente. Experții Bitfinex și Noelle Acheson, autoarea cărții „Crypto Is Macro Now”, susțin că investitorii și băncile centrale devin mai precauți și caută alternative mai stabile pentru rezervele lor.

Deși dolarul își menține poziția dominantă, analistii avertizează că această scădere discretă, dar constantă, poate marca începutul unei reconfigurări a sistemului financiar global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#dominatie #banci centrale #euro #dolar