Cu un „an lumină” mai aproape de Marte: Ce construiește compania lui Musk

Fotografiile făcute în apropierea facilităților de testare ale SpaceX din sudul Texasului arată construcția a ceea ce pare a fi primul prototip Super Heavy al companiei lui Elon Musk.

Structura masivă de 70 de metri, supranumită BN3, este concepută pentru a ridica nava spațială Starship a companiei spațiale pe orbită, scrie playtech.ro.

Compania condusă de Elon Musk face pași majori în direcția realizării obiectivului său de a lansa giganta sa navă Starship pe orbită, după lansarea recentă de succes a prototipului său SN15 Starship la aproximativ zece kilometri. Dar a ajunge până în spațiu reprezintă, totuși, o provocare enormă.

Compania lui Musk se pregătește intens să ajungă pe orbită

Prototipul masiv Super Heavy are acum 28 de decupaje la baza sa, fiecare fiind destinat unui motor masiv de rachete Raptor, potrivit Teslarati. Este un pas uriaș, față de cele trei motoare Raptor care au alimentat SN15.

Compania a depus recent o cerere la Comisia Federală de Comunicații pentru a-i permite să execute atât cu un Starship, cât și cu Super Heavy în timpul unui „zbor de test orbital”.

Acest zbor de testare ar putea avea loc în următoarele șase luni, începând cu 20 iunie.

Un document separat depus la FCC a subliniat planurile SpaceX de a-și lansa zborul de testare Starship Orbital din „Starbase, Texas”, să ajungă pe orbită și să aterizeze la aproximativ 62 de mile de coasta de nord-vest a Kauai, Hawaii, „într-o aterizare ușoară pe ocean”.

Acum, SpaceX trebuie să termine asamblarea și să-și testeze amplificatorul BN3 Super Heavy, precum și următorul său prototip Starship, supranumit SN20.

„Următoarea revizie tehnologie majoră este la SN20”, a scris pe Twitter Musk la sfârșitul lunii martie. „Aceste nave vor fi capabile să ajungă pe orbită, cu un scut termic și un sistem de separare a treptelor. Probabilitatea de ascensiune cu succes este mare”.

Cu toate acestea, Musk a menționat în același tweet că un astfel de zbor nu va fi ușor. Viitoarele prototipuri ale navei „vor avea nevoie probabil de multe încercări de zbor pentru reuși și pentru a aterizare intact”, a spus el.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.