Cu un „an lumină” mai aproape de Marte: Ce construiește compania lui Musk

Fotografiile făcute în apropierea facilităților de testare ale SpaceX din sudul Texasului arată construcția a ceea ce pare a fi primul prototip Super Heavy al companiei lui Elon Musk.

Structura masivă de 70 de metri, supranumită BN3, este concepută pentru a ridica nava spațială Starship a companiei spațiale pe orbită, scrie playtech.ro.

Compania condusă de Elon Musk face pași majori în direcția realizării obiectivului său de a lansa giganta sa navă Starship pe orbită, după lansarea recentă de succes a prototipului său SN15 Starship la aproximativ zece kilometri. Dar a ajunge până în spațiu reprezintă, totuși, o provocare enormă.

Compania lui Musk se pregătește intens să ajungă pe orbită

Prototipul masiv Super Heavy are acum 28 de decupaje la baza sa, fiecare fiind destinat unui motor masiv de rachete Raptor, potrivit Teslarati. Este un pas uriaș, față de cele trei motoare Raptor care au alimentat SN15.

Compania a depus recent o cerere la Comisia Federală de Comunicații pentru a-i permite să execute atât cu un Starship, cât și cu Super Heavy în timpul unui „zbor de test orbital”.

Acest zbor de testare ar putea avea loc în următoarele șase luni, începând cu 20 iunie.

Un document separat depus la FCC a subliniat planurile SpaceX de a-și lansa zborul de testare Starship Orbital din „Starbase, Texas”, să ajungă pe orbită și să aterizeze la aproximativ 62 de mile de coasta de nord-vest a Kauai, Hawaii, „într-o aterizare ușoară pe ocean”.

Acum, SpaceX trebuie să termine asamblarea și să-și testeze amplificatorul BN3 Super Heavy, precum și următorul său prototip Starship, supranumit SN20.

„Următoarea revizie tehnologie majoră este la SN20”, a scris pe Twitter Musk la sfârșitul lunii martie. „Aceste nave vor fi capabile să ajungă pe orbită, cu un scut termic și un sistem de separare a treptelor. Probabilitatea de ascensiune cu succes este mare”.

Cu toate acestea, Musk a menționat în același tweet că un astfel de zbor nu va fi ușor. Viitoarele prototipuri ale navei „vor avea nevoie probabil de multe încercări de zbor pentru reuși și pentru a aterizare intact”, a spus el.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.