Cum a ajuns Jeff Bezos cel mai bogat om de pe planeta. Istoria de succes, pas cu pas

Jeff Bezos, fondatorul gigantului de comerț electronic Amazon, rămâne cel mai bogat om de pe planetă, el având la acest moment, potrivit estimărilor Forbes, o avere de peste 195 de miliarde de dolari.

Pe 12 ianuarie 1964, în Albuquerque, statul american New Mexico, s-a născut Jeffrey Preston, fiul lui Jacklyn, o elevă de liceu de 17 ani și Ted Jorgensen, un proprietar de magazin cu biciclete.

Bunicul lui Jeffrey și tatăl lui Jacklyn , Lawrence Preston Gise, era director regional al Comisiei de Energie Atomică din SUA în Albuquerque.

Nimeni nu realiza că acest băiat dintr-o familie aparent modestă va deveni cel mai bogat om de pe planetă la începutul secolului 21 și directorul celei mai mari companii de comerț electronic de pe planetă.

Părinții săi au divorțat, iar în aprilie 1968, Jacklyn s-a măritat cu un imigrant cubanez, Miguel Bezos, inginer de profesie.

Familia Bezos s-a mutat în Houston, Texas, unde Miguel Bezos și-a găsit de lucru ca inginer la Exxon.

Jeffrey Bezos a fost înscris la școala elementară River Oaks din Houston, și își petrecea vacanțele de vară la bunicul său.

Acesta și-a dezvoltat interesul pentru știință și tehnologie și odată și-a construit o alarmă electrică ca să-și țină frații mai mici departe de camera sa.

Familia lui s-a mutat la Miami, în statul Florida, iar Bezos s-a înscris la liceul Miami Palmetto, lucrând la McDonald’s. A urmat un program studențesc de pregătire științifică la Universitatea din Florida, iar în 1982, datorită performanței, a primit premiul cavalerului de argint.

La discursul de absolvire, Bezos s-a adresat audienței că visul său este să ajute omenirea să colonizeze spațiul.

În 1986 a absolvit Universitatea Princeton cu “summa cum laude”, devenind specializat în inginerie electrică și știința calculatoarelor, și membru al grupului Phi Beta Kappa, scrie Antena3.ro.

În 1993 s-a căsătorit cu MacKenzie cu care au făcut patru copii.

Bezos a primit oferte de locuri de muncă la Intel, Bell Labs și Andersen Consulting, însă el a ales să lucreze la Fitel, un start-up de telecomunicații, având sarcina de a clădi o rețea pentru comerțul internațional, un magazin online de vândut cărți.

S-a orientat spre domeniul bancar și a ajuns manager la Banksters Trust, iar apoi s-a alăturat firmei multinaționale de gestionare a investițiilor D.E. Shaw & Co, devenind vicepreședintele acesteia la vârsta de 30 ani.

S-a mutat în orașul Seattle, Washington, unde a început să-și pună în aplicare planul de afacere- să creeze o rețea virtuală de comerț internațional în plină eră de boom al internetului.

Soția sa la acea vreme, McKenzie Scott, se afla la volan când Bezos își făcea planul de afaceri pentru o platformă online
Odată cu apariția internetului, Bezos a văzut o oportunitate de a construi o afacere de vânzare de cărți online.

I-a dat denumirea “Amazon” fiindcă i se părea “exotic și diferit”, dar și fiindcă a fost inspirat de fluviul Amazon, cel mai lung fluviu din lume, visând să creeze cel mai mare magazin electronic de cărți din lume.

A muncit din greu zile și nopți întregi.

După ce și-a convins prietenii și familia să investească în ideea sa, și-a început afacerea în garaj, iar cu ajutorul lui McKenzie Scott, a înființat ceea ce astăzi se cheamă Amazon. Compania a crescut rapid, adoptând rapid și primul motto: ”Get big, get big fast”.

Odată ce Bezos a dovedit că poate vinde cu succes cărți pe internet, a început să ofere tot felul de alte lucruri: jucării, unelte și multe altele.

Amazon și-a deschis platforma și pentru alți comercianți cu amănuntul și, pe măsură ce atrăgea tot mai mulți clienți, platforma a devenit tot mai populară printre comercianții mici sau mari, care au considerat că merită să fie prezenți pe Amazon.

Amazon s-a transformat într-un gigant al comerțului electronic. Potrivit eMarketer, un observator de piață specializat în afaceri digitale, compania a încasat deja 367 de miliarde de dolari numai în acest an.

Din 2018, Jeff Bezos l-a depășit pe Bill Gates și a devenit cel mai bogat om de pe planetă, având în prezent o avere de 117 miliarde de dolari.

În 2019, Bezos și MacKenzie au divorțat.

A fost cel mai scump divorț din istorie, Bezos oferindu-i partaj de 35 miliarde de dolari, făcând-o pe MacKenzie a treia cea mai bogată femeie din lume.

Amazon în prezent are venituri de 280 miliarde de dolari , aproximativ 800 000 de angajați (de la lucrătorii din depozite la curieri și operatori), 200 000 de roboți lucrători și 150 sedii de livrare deschise în Statele Unite ale Americii, Canada, Franța, Italia, Germani, Regatul Unit, Spania , China și Japonia.

Dar care este stilul de a fi lider?

Jeff Bezos susține că trăiește echilibrat, folosind termenul de “armonie dintre muncă și viață”, orientându-se după filosofia manageriatului:

Ziua 1 – start-up (Lansarea)

Ziua 2 – statis (Echilibrul/Consolidarea)

Ziua 3 – irrelevance (Irelevanța)

Ziua 4- excruciating, painful decline (Scăderea, Declinul dureros)

Ziua 5- death (Moartea)

Bezos susține că pentru el este întotdeauna “Ziua 1” pentru a-și descrie planul de creștere și dezvoltare.

El declara în mod repetat că marile companii supraviețuiesc doar câteva decenii și că moartea companiei Amazon este inevitabilă, de aceea încearcă de multe ori să se reinventeze.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul III al anului trecut plățile cu cardul au depășit pentru prima dată pragul de 50 miliarde de lei, iar în același trimestru din 2025 au ajuns la peste 61 miliarde de lei. Volumul total al plăților cu cardul din ultimele 12 luni a urcat la 225 miliarde de lei, ceea ce reflectă o creștere de 25% în cinci ani, potrivit analizei economistului Veaceslav Ioniță.

Economistul subliniază că această schimbare vine pe fondul transformării comportamentului consumatorilor: cardurile sunt folosite tot mai puțin pentru retrageri de numerar și tot mai mult ca instrument autentic de plată, în țară și peste hotare.

Piața este dominată în continuare de cardurile moldovenești utilizate pe teritoriul național, care generează 79%, echivalentul a 177,5 miliarde de lei. Cardurile moldovenești folosite peste hotare reprezintă 10% (23,4 miliarde de lei), iar cardurile străine utilizate în Republica Moldova – 11% (23,9 miliarde de lei). Lunar, piața cardurilor crește cu aproximativ 2,2 miliarde de lei, dintre care 1,7 miliarde provin din plăți, iar 500 milioane din retrageri de numerar.

În primele nouă luni ale anului, moldovenii au achitat cu cardurile lor 98,3 miliarde de lei, dintre care 75,7 miliarde în țară și 22,6 miliarde peste hotare. „Este foarte probabil ca moldovenii să depășească în premieră nivelul de 100 de miliarde de lei în plăți cu carduri moldovenești”, afirmă Ioniță.

Dacă în 2015 moldovenii retrăgeau 90% din banii de pe card, în trimestrul III al acestui an balanța s-a schimbat vizibil: 57% sunt retrageri de numerar, iar 43% plăți. Expertul estimează că în 2027 plățile vor depăși retragerile: 53% față de 47%.

În ceea ce privește utilizarea cardurilor peste hotare, moldovenii au cheltuit în primele nouă luni 11,3 miliarde de lei, dintre care 10,4 miliarde au fost plăți și 0,9 miliarde retrageri de numerar. În același timp, străinii au utilizat cardurile în Moldova pentru tranzacții totale de 20,1 miliarde de lei, incluzând 11,7 miliarde în plăți și 8,4 miliarde în retrageri.

O parte a acestor fluxuri – aproximativ 3–4 miliarde de lei anual – reprezintă remitențe „invizibile”: plăți efectuate de moldovenii care folosesc carduri deschise peste hotare, însă achită pentru rude în țară. Alte 3–4 miliarde provin din cheltuielile moldovenilor care revin temporar acasă.

Piața plăților online cunoaște cea mai spectaculoasă creștere. De la 2,6 miliarde de lei în 2015, aceasta a ajuns la 9,8 miliarde în 2020, 32,9 miliarde în 2024 și 40,3 miliarde de lei în trimestrul III al acestui an. În primele nouă luni s-au înregistrat 24,4 miliarde de lei în plăți online efectuate de moldovenii din țară, 12,2 miliarde în plăți online peste hotare și 3,7 miliarde realizate de străini în Republica Moldova.

Pentru internet banking, moldovenii au plătit 20,6 miliarde de lei, iar pentru comerț online peste hotare – 12,2 miliarde de lei, comparativ cu 3,8 miliarde pentru comerțul online intern. „Dacă achizițiile online din străinătate ar fi taxate cu TVA, bugetul ar încasa suplimentar 2,5 miliarde de lei. În prezent, comerțul online peste hotare, care reprezintă 85% din total, nu generează venituri fiscale”, avertizează Ioniță.