Cum a ajuns Jeff Bezos cel mai bogat om de pe planeta. Istoria de succes, pas cu pas

20 Iul. 2021, 17:48
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
20 Iul. 2021, 17:48 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Jeff Bezos, fondatorul gigantului de comerț electronic Amazon, rămâne cel mai bogat om de pe planetă, el având la acest moment, potrivit estimărilor Forbes, o avere de peste 195 de miliarde de dolari.

Pe 12 ianuarie 1964, în Albuquerque, statul american New Mexico, s-a născut Jeffrey Preston, fiul lui Jacklyn, o elevă de liceu de 17 ani și Ted Jorgensen, un proprietar de magazin cu biciclete.

Bunicul lui Jeffrey și tatăl lui Jacklyn , Lawrence Preston Gise, era director regional al Comisiei de Energie Atomică din SUA în Albuquerque.

Nimeni nu realiza că acest băiat dintr-o familie aparent modestă va deveni cel mai bogat om de pe planetă la începutul secolului 21 și directorul celei mai mari companii de comerț electronic de pe planetă.

Părinții săi au divorțat, iar în aprilie 1968, Jacklyn s-a măritat cu un imigrant cubanez, Miguel Bezos, inginer de profesie.

Familia Bezos s-a mutat în Houston, Texas, unde Miguel Bezos și-a găsit de lucru ca inginer la Exxon.

Jeffrey Bezos a fost înscris la școala elementară River Oaks din Houston, și își petrecea vacanțele de vară la bunicul său.

Acesta și-a dezvoltat interesul pentru știință și tehnologie și odată și-a construit o alarmă electrică ca să-și țină frații mai mici departe de camera sa.

Familia lui s-a mutat la Miami, în statul Florida, iar Bezos s-a înscris la liceul Miami Palmetto, lucrând la McDonald’s. A urmat un program studențesc de pregătire științifică la Universitatea din Florida, iar în 1982, datorită performanței, a primit premiul cavalerului de argint.

La discursul de absolvire, Bezos s-a adresat audienței că visul său este să ajute omenirea să colonizeze spațiul.

În 1986 a absolvit Universitatea Princeton cu “summa cum laude”, devenind specializat în inginerie electrică și știința calculatoarelor, și membru al grupului Phi Beta Kappa, scrie Antena3.ro.

În 1993 s-a căsătorit cu MacKenzie cu care au făcut patru copii.

Bezos a primit oferte de locuri de muncă la Intel, Bell Labs și Andersen Consulting, însă el a ales să lucreze la Fitel, un start-up de telecomunicații, având sarcina de a clădi o rețea pentru comerțul internațional, un magazin online de vândut cărți.

S-a orientat spre domeniul bancar și a ajuns manager la Banksters Trust, iar apoi s-a alăturat firmei multinaționale de gestionare a investițiilor D.E. Shaw & Co, devenind vicepreședintele acesteia la vârsta de 30 ani.

S-a mutat în orașul Seattle, Washington, unde a început să-și pună în aplicare planul de afacere- să creeze o rețea virtuală de comerț internațional în plină eră de boom al internetului.

Soția sa la acea vreme, McKenzie Scott, se afla la volan când Bezos își făcea planul de afaceri pentru o platformă online
Odată cu apariția internetului, Bezos a văzut o oportunitate de a construi o afacere de vânzare de cărți online.

I-a dat denumirea “Amazon” fiindcă i se părea “exotic și diferit”, dar și fiindcă a fost inspirat de fluviul Amazon, cel mai lung fluviu din lume, visând să creeze cel mai mare magazin electronic de cărți din lume.

A muncit din greu zile și nopți întregi.

După ce și-a convins prietenii și familia să investească în ideea sa, și-a început afacerea în garaj, iar cu ajutorul lui McKenzie Scott, a înființat ceea ce astăzi se cheamă Amazon. Compania a crescut rapid, adoptând rapid și primul motto: ”Get big, get big fast”.

Odată ce Bezos a dovedit că poate vinde cu succes cărți pe internet, a început să ofere tot felul de alte lucruri: jucării, unelte și multe altele.

Amazon și-a deschis platforma și pentru alți comercianți cu amănuntul și, pe măsură ce atrăgea tot mai mulți clienți, platforma a devenit tot mai populară printre comercianții mici sau mari, care au considerat că merită să fie prezenți pe Amazon.

Amazon s-a transformat într-un gigant al comerțului electronic. Potrivit eMarketer, un observator de piață specializat în afaceri digitale, compania a încasat deja 367 de miliarde de dolari numai în acest an.

Din 2018, Jeff Bezos l-a depășit pe Bill Gates și a devenit cel mai bogat om de pe planetă, având în prezent o avere de 117 miliarde de dolari.

În 2019, Bezos și MacKenzie au divorțat.

A fost cel mai scump divorț din istorie, Bezos oferindu-i partaj de 35 miliarde de dolari, făcând-o pe MacKenzie a treia cea mai bogată femeie din lume.

Amazon în prezent are venituri de 280 miliarde de dolari , aproximativ 800 000 de angajați (de la lucrătorii din depozite la curieri și operatori), 200 000 de roboți lucrători și 150 sedii de livrare deschise în Statele Unite ale Americii, Canada, Franța, Italia, Germani, Regatul Unit, Spania , China și Japonia.

Dar care este stilul de a fi lider?

Jeff Bezos susține că trăiește echilibrat, folosind termenul de “armonie dintre muncă și viață”, orientându-se după filosofia manageriatului:

Ziua 1 – start-up (Lansarea)

Ziua 2 – statis (Echilibrul/Consolidarea)

Ziua 3 – irrelevance (Irelevanța)

Ziua 4- excruciating, painful decline (Scăderea, Declinul dureros)

Ziua 5- death (Moartea)

Bezos susține că pentru el este întotdeauna “Ziua 1” pentru a-și descrie planul de creștere și dezvoltare.

El declara în mod repetat că marile companii supraviețuiesc doar câteva decenii și că moartea companiei Amazon este inevitabilă, de aceea încearcă de multe ori să se reinventeze.

Realitatea Live

19 Ian. 2026, 16:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Ian. 2026, 16:56 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!