Cum restaurantele din Ucraina și-au unit eforturile împotriva războiului: Nu e momentul să ne gândim la profit

Mai multe restaurante din Kiev și-au unit eforturile împotriva războiului. De exemplu, Milk Bar, pregătește în prezent aproximativ 500 de mese zilnic care sunt oferite gratuit cetățenilor capitalei. Restaurantul nu și-a mai plătit personalul din februarie, dar 20 de persoane au rămas să lucreze, scrie BBC.

„Ne gândim cu toții doar la oameni și la comunitate în acest moment”, a spus proprietara brutăriei Anna Kozachenko. „Nici nu mă gândesc la pierderile financiare.” a adăugat Anna.

Personalul care a rămas la firmă lucrează acum non-stop pentru a livra mese bătrânilor și refugiaților din zonele invadate din afara Kievului.

Aceasta este doar una dintre afacerile cu produse alimentare care și-au unit eforturile pentru a susține cetățenii ucraineni împotriva invaziei ruse.

Marii furnizori de produse alimentare au oferit mâncare gratuită la restaurant și au promis că o vor face „atâta timp cât este nevoie”. Proprietarul a suspendat și chiria pentru restaurant.

Milk Bar este unul dintre cele peste 450 de restaurante care și-au transformat afacerile pentru a ajuta oamenii care se adăpostesc în buncăre, bătrâni care nu își pot părăsi casa și cei care luptă în prima linie.

O firmă mai mare, LaFamiglia Group, care are 14 restaurante, o afacere de catering și 17 piețe alimentare, de asemenea, se implică activ la susținerea cetățenilor prin oferirea de produse alimentare, medicamente și alt tip de echipament.

Afacerea, care a făcut vânzări de zeci de milioane de dolari anul trecut, oferă acum peste 8.000 de gustări și sandvich-uri și peste 5.000 de mese calde în fiecare zi, gratuit.

Restaurantul își folosește banii proprii pentru a acoperi orice costuri suplimentare. Proprietarul restaurantului, Michail Beylin, spune că din cauza războiului ar putea rămâne fără provizii.

„Acum oferta pe care o primim este suficientă pentru a acoperi cererea și pentru a crea o mică rezervă de produse în cazul în care ne confruntăm cu o penurie”, a adăugat el.

pic.twitter.com/VDeZwasHGd

— Mikhail Beylin (@BeylinBeylin) March 17, 2022

„Bucătarii noștri rămân în mijlocul zonelor militare pentru a oferi oamenilor noștri mâncare”. „Nu este momentul să vă faceți griji cu privire la finanțe, profituri și marje, acum este timpul pentru acțiuni care sunt cerute tuturor pentru a opri distrugerea de vieți în continuare”.

Proprietarul de pizzerie, Ruslan Buriak, are 60 de voluntari care lucrează non-stop la bucătăriile sale din orașul Dnipro, care a fost vizat pentru prima dată de atacurile aeriene rusești săptămâna trecută.

Bucătăriile produc aproximativ 1.000 de mese în fiecare zi pentru populația locală și se bazează pe paste, uleiuri și carne gratuite de la fermierii locali. La fel ca Milk Bar, Buriak face livrări și persoanelor în vârstă și celor care nu pot să-și părăsească casele.

„Avem alimente aproximativ pentru încă o săptămână, iar bucătarii voluntari au nevoie de bani pentru a veni cu autobuzele la serviciu”, a explicat Buriak. „Suntem ca o familie acum și toată lumea face tot posibilul pentru a ajuta”.

Buriak a oprit, de asemenea, facturile de chirie, apă și electricitate pentru a ajuta la susținerea pizzeriei, iar oamenii continuă să-și ofere voluntar timpul gratuit. Buriak plănuiește să continue să hrănească Dnipro atâta timp cât rămân stocuri.

„Vom continua până la sfârșitul acestei situații, dar nimeni nu știe cât timp va dura.”

Unul dintre cei mai mari producători de alimente din Ucraina, MHP, care cultivă și distribuie grâu, ajută restaurantele să activeze în continuare și să hrănească oamenii în timpul conflictului, inclusiv lanțul de restaurante al lui Beylin. Are peste 30.000 de angajați în toată Ucraina.

Din cauza războiului, unele părți ale Ucrainei unde în mod normal se semăna grâu sunt acum inaccesibile.

„Dacă acest lucru continuă, desigur că capacitatea noastră de a semăna se reduce rapid, mai ales dacă ei (armata rusă) se mută în vestul țării, unde se bazează o mare parte a operațiunilor noastre”, a declarat șeful MHP, Dr. John Rich, pentru BBC.

Aproximativ 30% din grâul mondial provine din Ucraina și Rusia. Majoritatea exporturilor de grâu și porumb ale Ucrainei au mers în Orientul Mijlociu sau Africa anul trecut – iar întreruperile aprovizionării ar putea afecta disponibilitatea în aceste zone.

Dacă producția de cereale este îngreunată, analiștii au avertizat că proviziile ar putea avea dificultăți să țină pasul cu cererea, ceea ce înseamnă că prețurile grâului ar putea crește pe tot globul.

#restaurant #razboi #Ucraina #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.