Cum restaurantele din Ucraina și-au unit eforturile împotriva războiului: Nu e momentul să ne gândim la profit

18 Mart. 2022, 18:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
18 Mart. 2022, 18:21 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Mai multe restaurante din Kiev și-au unit eforturile împotriva războiului. De exemplu, Milk Bar, pregătește în prezent aproximativ 500 de mese zilnic care sunt oferite gratuit cetățenilor capitalei. Restaurantul nu și-a mai plătit personalul din februarie, dar 20 de persoane au rămas să lucreze, scrie BBC.

„Ne gândim cu toții doar la oameni și la comunitate în acest moment”, a spus proprietara brutăriei Anna Kozachenko. „Nici nu mă gândesc la pierderile financiare.” a adăugat Anna.

Personalul care a rămas la firmă lucrează acum non-stop pentru a livra mese bătrânilor și refugiaților din zonele invadate din afara Kievului.

Aceasta este doar una dintre afacerile cu produse alimentare care și-au unit eforturile pentru a susține cetățenii ucraineni împotriva invaziei ruse.

Marii furnizori de produse alimentare au oferit mâncare gratuită la restaurant și au promis că o vor face „atâta timp cât este nevoie”. Proprietarul a suspendat și chiria pentru restaurant.

Milk Bar este unul dintre cele peste 450 de restaurante care și-au transformat afacerile pentru a ajuta oamenii care se adăpostesc în buncăre, bătrâni care nu își pot părăsi casa și cei care luptă în prima linie.

O firmă mai mare, LaFamiglia Group, care are 14 restaurante, o afacere de catering și 17 piețe alimentare, de asemenea, se implică activ la susținerea cetățenilor prin oferirea de produse alimentare, medicamente și alt tip de echipament.

Afacerea, care a făcut vânzări de zeci de milioane de dolari anul trecut, oferă acum peste 8.000 de gustări și sandvich-uri și peste 5.000 de mese calde în fiecare zi, gratuit.

Restaurantul își folosește banii proprii pentru a acoperi orice costuri suplimentare. Proprietarul restaurantului, Michail Beylin, spune că din cauza războiului ar putea rămâne fără provizii.

„Acum oferta pe care o primim este suficientă pentru a acoperi cererea și pentru a crea o mică rezervă de produse în cazul în care ne confruntăm cu o penurie”, a adăugat el.

„Bucătarii noștri rămân în mijlocul zonelor militare pentru a oferi oamenilor noștri mâncare”. „Nu este momentul să vă faceți griji cu privire la finanțe, profituri și marje, acum este timpul pentru acțiuni care sunt cerute tuturor pentru a opri distrugerea de vieți în continuare”.

Proprietarul de pizzerie, Ruslan Buriak, are 60 de voluntari care lucrează non-stop la bucătăriile sale din orașul Dnipro, care a fost vizat pentru prima dată de atacurile aeriene rusești săptămâna trecută.

Bucătăriile produc aproximativ 1.000 de mese în fiecare zi pentru populația locală și se bazează pe paste, uleiuri și carne gratuite de la fermierii locali. La fel ca Milk Bar, Buriak face livrări și persoanelor în vârstă și celor care nu pot să-și părăsească casele.

„Avem alimente aproximativ pentru încă o săptămână, iar bucătarii voluntari au nevoie de bani pentru a veni cu autobuzele la serviciu”, a explicat Buriak. „Suntem ca o familie acum și toată lumea face tot posibilul pentru a ajuta”.

Buriak a oprit, de asemenea, facturile de chirie, apă și electricitate pentru a ajuta la susținerea pizzeriei, iar oamenii continuă să-și ofere voluntar timpul gratuit. Buriak plănuiește să continue să hrănească Dnipro atâta timp cât rămân stocuri.

„Vom continua până la sfârșitul acestei situații, dar nimeni nu știe cât timp va dura.”

Unul dintre cei mai mari producători de alimente din Ucraina, MHP, care cultivă și distribuie grâu, ajută restaurantele să activeze în continuare și să hrănească oamenii în timpul conflictului, inclusiv lanțul de restaurante al lui Beylin. Are peste 30.000 de angajați în toată Ucraina.

Din cauza războiului, unele părți ale Ucrainei unde în mod normal se semăna grâu sunt acum inaccesibile.

„Dacă acest lucru continuă, desigur că capacitatea noastră de a semăna se reduce rapid, mai ales dacă ei (armata rusă) se mută în vestul țării, unde se bazează o mare parte a operațiunilor noastre”, a declarat șeful MHP, Dr. John Rich, pentru BBC.

Aproximativ 30% din grâul mondial provine din Ucraina și Rusia. Majoritatea exporturilor de grâu și porumb ale Ucrainei au mers în Orientul Mijlociu sau Africa anul trecut – iar întreruperile aprovizionării ar putea afecta disponibilitatea în aceste zone.

Dacă producția de cereale este îngreunată, analiștii au avertizat că proviziile ar putea avea dificultăți să țină pasul cu cererea, ceea ce înseamnă că prețurile grâului ar putea crește pe tot globul.

 

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!