Cum s-a transformat economia Marii Britanii sub domnia de 70 de ani a Reginei Elisabeta a II-a

Economia Marii Britanii din 2022 este cu mult diferită faţă de cea pe care Regina Elisabeta a II-a a cunoscut-o acum 70 de ani.

Untul, baconul şi carnea au fost raţionalizate în 1952, când al Doilea Război Mondial arunca o umbră de austeritate asupra unei economii care era la doar o cincime din dimensiunea actuală. Banii erau număraţi în şilingi, bărbaţii purtau cravate chiar şi în zilele libere, iar clinţii dintr-un pub se puteau bucura de o halbă de bere pentru doar 6 pence, potrivit unei analize Bloomberg.

Astăzi, costumele sofisticate reprezintă o privelişte mai puţin familiară în pub-ul britanic, în timp ce vinul şi ginul au devenit ambele băuturi mult mai populare în detrimentul berii.

Dar unele probleme din acea epocă rămân familiare chiar şi în ziua de azi. Inflaţia a fost de 11,2% când Elisabeta a devenit regina – un nivel pe care economiştii se aşteaptă să-l vadă mai târziu în acest an, scrie ZF.

Marea Britanie în ansamblu este mai bogată şi mai sănătoasă decât în trecut. Generaţia născută în 1952 a avut venituri mai mari decât media concetăţenilor de-a lungul vieţii, potrivit Institutului de Studii Fiscale. La vârsta de 70 de ani, bărbaţii şi femeile se pot aştepta să trăiască cu şapte ani mai mult decât în urmă cu şapte decenii.

Între timp, economia a avut o serie de boom-uri şi crize. Şocurile petroliere, crizele valutare, prăbuşirile financiare, împreună cu ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană şi impactul pandemia au încheiat perioadele de creştere rapidă.

O mare parte din această creştere a fost alimentată de o explozie a serviciilor, care au înflorit pe măsură ce sectorul de producţie a pierdut din avânt. În timp ce reglementarea sectorului bancar a făcut din Marea Britanie un centru financiar global, ponderea locurilor de muncă din fabrici a scăzut la doar 7%, de la aproape 30% în 1952.

Nicăieri transformarea Marii Britanii nu a fost mai evidentă decât pe piaţa imobiliară. Preţul mediu al unei case a crescut de la mai puţin de 2.000 de lire sterline – echivalentul a aproximativ 60.000 de lire sterline în prezent – la un record de 270.000 de lire sterline, potrivit Nationwide Building Society.

#Regina Elisabeta a II-a #pret #economie #inflație #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.