Cum s-a transformat economia Marii Britanii sub domnia de 70 de ani a Reginei Elisabeta a II-a

Economia Marii Britanii din 2022 este cu mult diferită faţă de cea pe care Regina Elisabeta a II-a a cunoscut-o acum 70 de ani.

Untul, baconul şi carnea au fost raţionalizate în 1952, când al Doilea Război Mondial arunca o umbră de austeritate asupra unei economii care era la doar o cincime din dimensiunea actuală. Banii erau număraţi în şilingi, bărbaţii purtau cravate chiar şi în zilele libere, iar clinţii dintr-un pub se puteau bucura de o halbă de bere pentru doar 6 pence, potrivit unei analize Bloomberg.

Astăzi, costumele sofisticate reprezintă o privelişte mai puţin familiară în pub-ul britanic, în timp ce vinul şi ginul au devenit ambele băuturi mult mai populare în detrimentul berii.

Dar unele probleme din acea epocă rămân familiare chiar şi în ziua de azi. Inflaţia a fost de 11,2% când Elisabeta a devenit regina – un nivel pe care economiştii se aşteaptă să-l vadă mai târziu în acest an, scrie ZF.

Marea Britanie în ansamblu este mai bogată şi mai sănătoasă decât în trecut. Generaţia născută în 1952 a avut venituri mai mari decât media concetăţenilor de-a lungul vieţii, potrivit Institutului de Studii Fiscale. La vârsta de 70 de ani, bărbaţii şi femeile se pot aştepta să trăiască cu şapte ani mai mult decât în urmă cu şapte decenii.

Între timp, economia a avut o serie de boom-uri şi crize. Şocurile petroliere, crizele valutare, prăbuşirile financiare, împreună cu ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană şi impactul pandemia au încheiat perioadele de creştere rapidă.

O mare parte din această creştere a fost alimentată de o explozie a serviciilor, care au înflorit pe măsură ce sectorul de producţie a pierdut din avânt. În timp ce reglementarea sectorului bancar a făcut din Marea Britanie un centru financiar global, ponderea locurilor de muncă din fabrici a scăzut la doar 7%, de la aproape 30% în 1952.

Nicăieri transformarea Marii Britanii nu a fost mai evidentă decât pe piaţa imobiliară. Preţul mediu al unei case a crescut de la mai puţin de 2.000 de lire sterline – echivalentul a aproximativ 60.000 de lire sterline în prezent – la un record de 270.000 de lire sterline, potrivit Nationwide Building Society.

#Regina Elisabeta a II-a #pret #economie #inflație #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”