Cum s-a transformat economia Marii Britanii sub domnia de 70 de ani a Reginei Elisabeta a II-a

Economia Marii Britanii din 2022 este cu mult diferită faţă de cea pe care Regina Elisabeta a II-a a cunoscut-o acum 70 de ani.

Untul, baconul şi carnea au fost raţionalizate în 1952, când al Doilea Război Mondial arunca o umbră de austeritate asupra unei economii care era la doar o cincime din dimensiunea actuală. Banii erau număraţi în şilingi, bărbaţii purtau cravate chiar şi în zilele libere, iar clinţii dintr-un pub se puteau bucura de o halbă de bere pentru doar 6 pence, potrivit unei analize Bloomberg.

Astăzi, costumele sofisticate reprezintă o privelişte mai puţin familiară în pub-ul britanic, în timp ce vinul şi ginul au devenit ambele băuturi mult mai populare în detrimentul berii.

Dar unele probleme din acea epocă rămân familiare chiar şi în ziua de azi. Inflaţia a fost de 11,2% când Elisabeta a devenit regina – un nivel pe care economiştii se aşteaptă să-l vadă mai târziu în acest an, scrie ZF.

Marea Britanie în ansamblu este mai bogată şi mai sănătoasă decât în trecut. Generaţia născută în 1952 a avut venituri mai mari decât media concetăţenilor de-a lungul vieţii, potrivit Institutului de Studii Fiscale. La vârsta de 70 de ani, bărbaţii şi femeile se pot aştepta să trăiască cu şapte ani mai mult decât în urmă cu şapte decenii.

Între timp, economia a avut o serie de boom-uri şi crize. Şocurile petroliere, crizele valutare, prăbuşirile financiare, împreună cu ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană şi impactul pandemia au încheiat perioadele de creştere rapidă.

O mare parte din această creştere a fost alimentată de o explozie a serviciilor, care au înflorit pe măsură ce sectorul de producţie a pierdut din avânt. În timp ce reglementarea sectorului bancar a făcut din Marea Britanie un centru financiar global, ponderea locurilor de muncă din fabrici a scăzut la doar 7%, de la aproape 30% în 1952.

Nicăieri transformarea Marii Britanii nu a fost mai evidentă decât pe piaţa imobiliară. Preţul mediu al unei case a crescut de la mai puţin de 2.000 de lire sterline – echivalentul a aproximativ 60.000 de lire sterline în prezent – la un record de 270.000 de lire sterline, potrivit Nationwide Building Society.

#Regina Elisabeta a II-a #pret #economie #inflație #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.