Cum se fură copacii din codrii Moldovei?! Recean: O mașină cu lemne a fost vândută cu 500 de lei

O mașină cu lemne din rezervația Plaiul Fagului a fost vândută cu 500 de lei, potrivit declarației premierului Dorin Recean din cadrul ședinței Guvernului.

„Eram în deplasare în teritoriu și am trecut pe la rezervația Plaiul Fagului și acolo surpriză, am văzut o mașină plină cu lemne acre se numeau crengi, care potrivit registrelor a fost vândută cu 500 de lei”, a punctat Recean.

Premierul a cerut Ministerului Mediului o analiză foarte clară până vineri cu privire la livrările de masă lemnoasă de la Moldsilva pentru ultimele șase luni.

În data de 24 august 2022, Guvernul a aprobat modificări la Codul Penal ce vizează amenzi mai mari pentru cei care vor exploata neautorizat solul, folosesc ilicit subsolul, modifică ilegal a cursului de apă și taie pădurile.

Astfel, persoanele fizice riscă pedeapsa cu amendă de la 27.500 de lei (550 u.c.) până la 250.000 de lei (5.000 u.c), iar persoanele juridice riscă amendă de la 100.000 de lei (2.000 u.c.) până la 1.500.000 de lei (30.000 u.c.).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lemn #Furt #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează o accelerare a creșterii economice a Republicii Moldova, după un an 2024 marcat de evoluții slabe. Potrivit prognozei FMI, PIB-ul real ar urma să crească cu 2,7% în 2025, față de 1,7% cât era estimat anterior, revenirea fiind susținută în principal de o recoltă agricolă mai bună decât se anticipa, precum și de nivelul ridicat al consumului și investițiilor.

Experții FMI constată că sprijinul financiar substanțial acordat de Uniunea Europeană a contribuit la atenuarea impactului celui mai recent șoc energetic asupra populației și mediului de afaceri. În același timp, inflația a continuat să scadă după maximul atins la începutul anului, determinat de criza energetică. FMI anticipează că rata inflației va reveni în intervalul-țintă al Băncii Naționale a Moldovei, de 5 ± 1,5%, până la sfârșitul anului curent.

Pe de altă parte, raportul semnalează deteriorarea contului curent, al cărui deficit este prognozat la circa 20% din PIB în 2025. FMI explică această evoluție prin cererea ridicată pentru bunuri de import, importurile mari de energie electrică și nivelul scăzut al exporturilor, factori care indică o slăbire a competitivității producției autohtone.

Pentru anii următori, FMI prognozează o creștere economică moderată, dar stabilă. În 2026, PIB-ul real ar urma să avanseze cu 2,3%, pe fondul cererii interne și al efectelor pozitive ale recoltei din anul curent. Pe termen mediu, până în 2028, economia ar putea ajunge la un ritm de creștere de 3,7%, susținut de majorarea investițiilor publice și private și de implementarea reformelor structurale din cadrul Planului de creștere al Uniunii Europene, menite să sporească productivitatea.

FMI avertizează însă că deficitul contului curent va rămâne ridicat pe termen scurt și se va reduce doar gradual, pe măsură ce cererea pentru importuri va scădea și exporturile vor începe să se stabilizeze.