Cum vor britanicii să oprească râgâielile și flatulența vacilor care contribuie la schimbările climatice

Vacile de lapte din Marea Britanie ar putea fi hrănite cu inhibitori de metan, ca parte a unui plan de reducere a gazelor cu efect de seră provenite din agricultură.

Guvernul a declarat că intenționează să „încurajeze” utilizarea acestor inhibitori – care pot fi obținuți din substanțe chimice sau din ingrediente naturale, cum ar fi algele marine ori usturoiul – atunci când vor fi disponibili pe piața britanică.

Vacile produc metan prin digestie și îl eliberează în principal prin râgâieli precum și prin flatulență.

Oamenii de știință spun că cele 1,5 miliarde de bovine din lume, care produc fiecare până la 500 de litri de metan pe zi, contribuie în mod semnificativ la schimbările climatice.
Acest gaz cu efect de seră are o putere de încălzire de peste 80 de ori mai mare decât cea a dioxidului de carbon în primii 20 de ani de prezență în atmosferă.

În Regatul Unit, metanul reprezintă mai mult de jumătate din toate gazele cu efect de seră produse în agricultură, potrivit unui studiu din 2019.

Iar guvernul consideră că substanțele de suprimare a metanului – care ar trebui să intre pe piața britanică în 2025 – ar putea contribui la îndeplinirea obiectivului Regatului Unit de a atinge nivelul zero de poluare până în 2050.

„Animalele bine gestionate pot oferi diverse beneficii de mediu și intenționăm să încurajăm adoptarea produselor de suprimare a metanului cu eficacitate ridicată odată ce acestea vor ajunge pe piața britanică”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului, conform Sky News.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#flatulenta #vaca #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.