Curba prețurilor în Moldova: Inflația în aprilie atinge 3,5%

În aprilie, inflația în Republica Moldova a înregistrat o creștere de 3,5%, comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Aceasta reprezintă o evoluție semnificativă, cu impact direct asupra puterii de cumpărare a populației.

Datele statistice arată că prețurile au crescut cel mai mult la produsele nealimentare, cu o creștere de 7%. În același timp, prețurile produselor alimentare au înregistrat o creștere de 3,8%. Totodată, serviciile oferite populației au scăzut cu 2,6%.

În ceea ce privește produsele alimentare, fructele au înregistrat cea mai mare creștere de preț, cu 18,8%, urmate de ouăle de găină cu 17,5% și legumele cu 3,6%. În schimb, uleiul vegetal a înregistrat o scădere semnificativă de 15,9%, iar prețul zahărului a scăzut cu 6,6%.

În categoria produselor nealimentare, prețurile la încălțăminte au crescut cu 10,8%, urmate de îmbrăcăminte cu 6,7%, combustibil cu 6,6% și medicamente cu 4%.

În ceea ce privește serviciile, prețurile la apa potabilă și canalizare au crescut cu 10,6%, iar tarifele la transportul de pasageri au înregistrat o creștere de 25,9%. În contrast, tarifele la gaze naturale au înregistrat o scădere semnificativă de 50,6%, iar tarifele la încălzirea centrală și energia electrică au scăzut cu 39,9%, respectiv 23,7%.

Comparativ cu alte țări, rata inflației în Republica Moldova a fost mai mică decât în Turcia, dar a depășit rata inflației în alte țări precum Cipru, Slovenia, Polonia, Estonia, Spania, Franța, Germania și Italia. Aceste date subliniază provocările cu care se confruntă economia moldoveană și impactul pe care îl are asupra nivelului de trai al populației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aprilie #alimente #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.