Două bănci au pus mâna pe aproape trei sferturi din profitul întregului sistem bancar

Băncile din Republica Moldova au înregistrat un profit cumulat de 2,356 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2026, în creștere cu aproximativ 15% față de aceeași perioadă a anului trecut, când câștigul net al sectorului bancar a fost de 2,05 miliarde de lei.

Datele publicate de Banca Națională a Moldovei arată că cea mai mare parte a profitului a fost realizată de cele mai mari instituții de credit din țară.

Pe primul loc se situează Moldova-Agroindbank (MAIB), cu un profit de 1,012 miliarde de lei, urmată de Moldindconbank, care a raportat un câștig de 720,5 milioane de lei. Podiumul este completat de Victoriabank, cu un profit de 256 milioane de lei, iar OTP Bank a obținut un rezultat de 220,8 milioane de lei.

Celelalte bănci au raportat rezultate pozitive, însă la un nivel mai redus: FinComBank – 56,5 milioane de lei, ProCredit Bank – 46,7 milioane de lei, Energbank – 25,7 milioane de lei, Eximbank – 16,3 milioane de lei, Comerțbank – 1,5 milioane de lei și EuroCreditBank – circa 105 mii de lei.

În paralel, activele totale ale sistemului bancar au ajuns la 202,02 miliarde de lei, iar portofoliul de credite și avansuri s-a ridicat la 115,44 miliarde de lei. Depozitele atrase de bănci au însumat 154,35 miliarde de lei, confirmând menținerea unei lichidități ridicate în sector.

Comparativ cu primul semestru din 2025, profitul net al băncilor a crescut cu aproximativ 306 milioane de lei, ceea ce reprezintă un avans de aproape 15%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banca #bani #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În proiectul politicii fiscale pentru anul 2027 se propune introducerea unor noi accize pentru produsele asociate cu „obiceiuri dăunătoare sau activități poluante”. Lista include băuturile carbogazoase îndulcite, lichidele pentru țigările electronice și produsele pirotehnice, scrie infotag.md.

Ministerul Finanțelor explică această propunere simplu: obiectivul este majorarea veniturilor la buget, uniformizarea regimului fiscal și limitarea consumului de produse care pot afecta sănătatea sau mediul înconjurător.

Din această perspectivă, Republica Moldova urmează direcția adoptată deja de numeroase state membre ale Uniunii Europene. Accize pentru băuturile răcoritoare îndulcite sunt aplicate în Belgia, Finlanda, Franța, Ungaria, Irlanda, Letonia, Monaco, Norvegia, Portugalia și Regatul Unit. De asemenea, România a introdus accize pentru băuturile cu un conținut ridicat de zahăr, stabilind cote diferite în funcție de cantitatea de zahăr.

Totodată, Ministerul Finanțelor propune instituirea unei accize pentru lichidele destinate țigărilor electronice, indiferent dacă acestea conțin sau nu nicotină. Pentru cartușe, rezervoare și lichidele de reumplere, cota propusă pentru anul 2027 este de 3.914,6 lei pe litru.

Pe acest fundal, situația pliculețelor cu nicotină pare neobișnuită. Aceste produse, care nu conțin tutun, dar conțin nicotină și sunt destinate utilizării orale, nu se regăsesc în proiectul politicii fiscale pentru 2027 – nici în lista produselor accizabile, nici în nota explicativă.

La prima vedere apare o contradicție: băuturile dulci sunt taxate din cauza efectelor potențial nocive asupra sănătății, lichidele fără nicotină intră sub incidența accizelor, însă un produs care conține nicotină rămâne în afara sistemului fiscal.

Explicația este însă alta. În loc să reglementeze pliculețele cu nicotină după modelul statelor membre ale UE – prin introducerea accizelor și stabilirea unor standarde privind ambalajul, concentrația de nicotină și aromele – Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a optat pentru interzicerea completă a acestui produs.

Dacă interdicția privind pliculețele cu nicotină va rămâne definitivă, lipsa unei accize este logică. Însă, dacă piața va continua să existe în mod ilegal sau dacă autoritățile vor reconsidera interdicția, sistemul fiscal nu va fi pregătit pentru reglementarea acestei categorii. În prezent, Codul fiscal nu prevede un obiect distinct de impozitare, o cotă de acciză și nici un mecanism de evidență pentru aceste produse.

O asemenea abordare diferă semnificativ de practica Uniunii Europene. Directiva europeană privind accizele la produsele din tutun a fost elaborată înainte ca pliculețele cu nicotină să devină răspândite și, deocamdată, nu le reglementează. Totuși, în iulie 2025, Comisia Europeană a propus revizuirea acestor reguli, astfel încât ele să includă și țigările electronice, produsele din tutun încălzit și pliculețele cu nicotină.