Cursa pentru hegemonia platformelor social media continuă: Instagram a depăşit TikTok la descărcări

Anul trecut, Instagram a depăşit TikTok în ceea ce priveşte numărul de descărcări de aplicaţii noi, creşterea platformei americane de partajare a fotografiilor fiind alimentată de copierea succesului rivalului chinez în ceea ce priveşte videoclipurile de scurtă durată, scrie Financial Times.

Numărul total de descărcări de aplicaţii ale Instagram a crescut cu 20% în 2023, ajungând la 768 de milioane, comparativ cu anul precedent, potrivit firmei de informaţii de piaţă Sensor Tower, ceea ce face din Instagram cea mai descărcată aplicaţie din lume.

Descărcările aplicaţiei TikTok, deţinută de ByteDance, cu sediul la Beijing, au crescut cu doar 4%, ajungând la 733 de milioane în aceeaşi perioadă.

Statisticile sugerează că platforma de partajare a fotografiilor deţinută de Meta are succes în ceea ce priveşte atragerea de noi utilizatori, directorul executiv Mark Zuckerberg identificând creşterea TikTok ca fiind una dintre cele mai mari ameninţări la adresa imperiului său social media.

În 2020, Instagram a introdus „reels”, o funcţie care le permitea utilizatorilor să partajeze clipuri scurte, clonând funcţiile video virale ale TikTok, care au captivat milioane de consumatori din generaţia Z.

„Instagram a depăşit TikTok în ceea ce priveşte popularitatea în ultimii ani, fenomen determinat de avântul funcţiei sale „reels”, alături de caracteristicile şi funcţiile tradiţionale ale reţelelor sociale”, a declarat Abraham Yousef, senior insights manager la Sensor Tower.

Există, de asemenea, semne că avântul TikTok a început să se stabilizeze pentru prima dată de la lansarea sa în 2016.

Utilizatorii activi lunari ai Instagram au ajuns la 1,47 miliarde, cu o creştere de 13 milioane în ultimul trimestru al anului 2023, potrivit Sensor Tower. Utilizatorii activi ai TikTok au ajuns la 1,12 miliarde, cu o scădere de 12mn în ultimele trei luni ale anului trecut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#descarcari #Tik Tok #Instagram

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Luni, 19 ianuarie 2026, debutează cea de-a 56-a ediție a Forumul Economic Mondial de la Davos, într-un context marcat de instabilitate geopolitică profundă și tensiuni fără precedent în relațiile internaționale. Mulți lideri europeni consideră actualul moment drept cel mai dificil pentru continent de la încheierea Războiului Rece, fiind puse sub semnul întrebării relația cu Statele Unite, modelul economic european și arhitectura de securitate.

Unul dintre cele mai așteptate momente ale forumului este revenirea președintelui SUA, Donald Trump, la Davos, după o absență de șase ani. Participarea are loc la aproximativ un an de la preluarea noului său mandat prezidențial și într-un climat tensionat, generat de amenințările comerciale, intervențiile militare și pozițiile unilaterale adoptate de administrația americană.

Acțiunile recente ale Washingtonului au amplificat îngrijorările liderilor europeni, după ce Trump a trimis trupe pentru capturarea liderului Venezuelei, Nicolás Maduro, a sugerat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar frâna procesul de pace și a amenințat Iranul cu o intervenție militară în cazul continuării represiunii interne. Discursul lui Donald Trump este programat la mijlocul săptămânii și, potrivit unui oficial al Casei Albe, va pune accent pe problemele interne ale Statelor Unite, în special costul vieții și politicile economice, dar și pe solicitarea adresată europenilor de a renunța la politicile considerate de acesta drept generatoare de stagnare economică.

Relațiile dintre SUA și Europa traversează un nou moment critic, după ce Trump a insistat asupra intenției Washingtonului de a prelua controlul asupra Groenlandei, amenințând concomitent cu impunerea de tarife împotriva aliaților europeni din NATO care se opun unei asemenea acțiuni. Opt state europene, printre care Marea Britanie, Germania, Franța și țările nordice, au transmis un mesaj comun extrem de ferm, avertizând că aceste demersuri riscă să declanșeze „o spirală descendentă periculoasă” și să submineze relațiile transatlantice.

De cealaltă parte, lideri europeni precum președintele francez Emmanuel Macron și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vin la Davos cu un mesaj comun axat pe apărarea comerțului liber, consolidarea cooperării transatlantice și sprijinul ferm pentru Ucraina.

Războiul din Ucraina rămâne una dintre temele centrale ale forumului, la aproape patru ani de la invazia Rusiei. Președintele Volodimir Zelenski este prezent la Davos, unde ar putea avea noi discuții cu Donald Trump privind garanțiile de securitate necesare unui posibil armistițiu. Totodată, un subiect sensibil este inițiativa lui Trump de a crea un așa-numit „Consiliu al Păcii” pentru Gaza, propus ca o abordare „nouă și îndrăzneață” pentru soluționarea conflictelor globale, dar criticată de unii observatori ca o tentativă de a ocoli Consiliul de Securitate al ONU.

Forumul are loc și pe fondul unei intervenții militare recente a SUA în Venezuela și al escaladării tensiunilor din Iran, unde protestele anti-guvernamentale riscă să ducă la noi valuri de represiune. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, participă la reuniunea de la Davos.