Datoria țării „înghite” peste 5 miliarde de lei din bugetul țării în 2024

Republica Moldova urmează să aloce 5,12 miliarde de lei pentru plata datoriei de stat în anul 2024, cu o reducere de 278,8 milioane de lei (5,2%) față de cifrele revizuite pentru anul 2023, potrivit bugetului pentru anul 2024.

Cheltuielile pentru serviciul datoriei externe de stat în 2024 sunt estimate la 2,3 miliarde de lei (echivalentul a 123,1 mil. dolari), reflectând o creștere de 795,4 milioane de lei (51,8%) față de cifrele revizuite pentru 2023. Această creștere este atribuită împrumuturilor în curs de desfășurare și împrumuturilor noi, precum și comisioanelor unice și creșterii ratelor de actualizare Euribor la 6 luni și ratele drepturilor speciale de tragere pe piața internațională.

Ministerul Finanțelor estimează că, în 2025-2026, costurile aferente serviciului datoriei publice externe vor crește la aproximativ 2,4 miliarde de lei și, respectiv, 2,6 miliarde de lei.

În ceea ce privește cheltuielile pentru serviciul datoriei interne de stat în 2024, acestea sunt estimate la 2,8 miliarde de lei, inclusiv emisiile de Valori Mobiliare de Stat (VMS) pe piața primară (2 miliarde 018,1 milioane lei), VMS convertite (181,2 milioane lei), și obligațiunile emise pentru îndeplinirea obligațiilor de plată ale Ministerului Finanțelor rezultate din garanțiile de stat (597,5 milioane lei).

În comparație cu cifrele revizuite pentru anul 2023, cheltuielile pentru serviciul datoriei interne de stat planificate pentru 2024 sunt mai mici cu 1,074 miliarde de lei (-27,7%), o reducere datorată scăderii ratei dobânzii la VMS pe piața primară.

Pentru anii 2025-2026, se estimează că cheltuielile pentru serviciul datoriei interne de stat vor fi de 2 miliarde 432,3 milioane lei și, respectiv, 2 ,5 miliarde de lei, potrivit proiectului de buget.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #buget #achitare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Stocurile de gaze naturale din Europa au ajuns la cel mai scăzut nivel din 2022, potrivit unei analize publicate de Financial Times. Nivelul actual al rezervelor din depozite este de aproximativ 30% din capacitatea necesară, situație care poate explica parțial creșterea bruscă a prețurilor la gaz.

Scumpirile au fost amplificate de oprirea producției de gaze naturale lichefiate (GNL) în Qatar, chiar dacă statele Uniunii Europene importă volume relativ reduse din această țară din Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, piața a reacționat puternic la riscul suplimentar asupra aprovizionării.

Pe fondul volatilității generale a piețelor, acțiunile companiilor energetice europene au evoluat diferit. Titlurile companiei norvegiene Equinor au crescut cu 2,9%, iar cele ale Aker BP au avansat cu 2,2%. Acțiunile BP au urcat cu 0,7%.

În schimb, titlurile Shell și TotalEnergies au înregistrat scăderi de 0,7% și, respectiv, 0,1%.

Sectorul bancar a fost afectat mai sever. Acțiunile Société Générale au scăzut cu 5%, iar cele ale Deutsche Bank au pierdut 3,9%.

Companiile din turism au continuat declinul. Acțiunile grupului hotelier Accor și ale companiei aeriene Air France-KLM au scăzut cu peste 5%.