Datoria țării „înghite” peste 5 miliarde de lei din bugetul țării în 2024

Republica Moldova urmează să aloce 5,12 miliarde de lei pentru plata datoriei de stat în anul 2024, cu o reducere de 278,8 milioane de lei (5,2%) față de cifrele revizuite pentru anul 2023, potrivit bugetului pentru anul 2024.

Cheltuielile pentru serviciul datoriei externe de stat în 2024 sunt estimate la 2,3 miliarde de lei (echivalentul a 123,1 mil. dolari), reflectând o creștere de 795,4 milioane de lei (51,8%) față de cifrele revizuite pentru 2023. Această creștere este atribuită împrumuturilor în curs de desfășurare și împrumuturilor noi, precum și comisioanelor unice și creșterii ratelor de actualizare Euribor la 6 luni și ratele drepturilor speciale de tragere pe piața internațională.

Ministerul Finanțelor estimează că, în 2025-2026, costurile aferente serviciului datoriei publice externe vor crește la aproximativ 2,4 miliarde de lei și, respectiv, 2,6 miliarde de lei.

În ceea ce privește cheltuielile pentru serviciul datoriei interne de stat în 2024, acestea sunt estimate la 2,8 miliarde de lei, inclusiv emisiile de Valori Mobiliare de Stat (VMS) pe piața primară (2 miliarde 018,1 milioane lei), VMS convertite (181,2 milioane lei), și obligațiunile emise pentru îndeplinirea obligațiilor de plată ale Ministerului Finanțelor rezultate din garanțiile de stat (597,5 milioane lei).

În comparație cu cifrele revizuite pentru anul 2023, cheltuielile pentru serviciul datoriei interne de stat planificate pentru 2024 sunt mai mici cu 1,074 miliarde de lei (-27,7%), o reducere datorată scăderii ratei dobânzii la VMS pe piața primară.

Pentru anii 2025-2026, se estimează că cheltuielile pentru serviciul datoriei interne de stat vor fi de 2 miliarde 432,3 milioane lei și, respectiv, 2 ,5 miliarde de lei, potrivit proiectului de buget.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #buget #achitare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.