Datoria țării „înghite” peste 5 miliarde de lei din bugetul țării în 2024

Republica Moldova urmează să aloce 5,12 miliarde de lei pentru plata datoriei de stat în anul 2024, cu o reducere de 278,8 milioane de lei (5,2%) față de cifrele revizuite pentru anul 2023, potrivit bugetului pentru anul 2024.

Cheltuielile pentru serviciul datoriei externe de stat în 2024 sunt estimate la 2,3 miliarde de lei (echivalentul a 123,1 mil. dolari), reflectând o creștere de 795,4 milioane de lei (51,8%) față de cifrele revizuite pentru 2023. Această creștere este atribuită împrumuturilor în curs de desfășurare și împrumuturilor noi, precum și comisioanelor unice și creșterii ratelor de actualizare Euribor la 6 luni și ratele drepturilor speciale de tragere pe piața internațională.

Ministerul Finanțelor estimează că, în 2025-2026, costurile aferente serviciului datoriei publice externe vor crește la aproximativ 2,4 miliarde de lei și, respectiv, 2,6 miliarde de lei.

În ceea ce privește cheltuielile pentru serviciul datoriei interne de stat în 2024, acestea sunt estimate la 2,8 miliarde de lei, inclusiv emisiile de Valori Mobiliare de Stat (VMS) pe piața primară (2 miliarde 018,1 milioane lei), VMS convertite (181,2 milioane lei), și obligațiunile emise pentru îndeplinirea obligațiilor de plată ale Ministerului Finanțelor rezultate din garanțiile de stat (597,5 milioane lei).

În comparație cu cifrele revizuite pentru anul 2023, cheltuielile pentru serviciul datoriei interne de stat planificate pentru 2024 sunt mai mici cu 1,074 miliarde de lei (-27,7%), o reducere datorată scăderii ratei dobânzii la VMS pe piața primară.

Pentru anii 2025-2026, se estimează că cheltuielile pentru serviciul datoriei interne de stat vor fi de 2 miliarde 432,3 milioane lei și, respectiv, 2 ,5 miliarde de lei, potrivit proiectului de buget.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #buget #achitare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii energetice continuă să concureze pentru activele internaționale ale Lukoil, în pofida acordului preliminar anunțat săptămâna trecută privind vânzarea portofoliului către fondul american de private equity Carlyle, au declarat surse apropiate negocierilor pentru Reuters.

Potrivit acestora, cel puțin două companii, inclusiv Chevron, analizează în continuare posibilitatea de a prelua activele Lukoil din afara Rusiei. Un parteneriat între Chevron și Quantum Energy Partners, precum și un grup condus de banca de investiții Xtellus Partners, poartă în continuare discuții atât cu Lukoil, cât și cu Guvernul SUA privind structura unei eventuale tranzacții.

Sursele precizează că acordul cu Carlyle nu este unul definitiv. Fondul american se află încă într-o etapă de analiză aprofundată a activelor, iar situația se poate schimba. Lukoil a confirmat, la rândul său, că negocierile cu alți potențiali cumpărători sunt în desfășurare.

Procesul de vânzare este complicat de sancțiunile internaționale. Trezoreria SUA a blocat până acum două tentative ale Lukoil de a-și vinde activele din străinătate, una către traderul elvețian Gunvor și alta printr-un schimb de acțiuni propus de Xtellus Partners. De asemenea, OFAC a informat că banii obținuți din orice vânzare a activelor Lukoil trebuie plasați într-un cont aflat sub jurisdicția SUA, fondurile urmând să fie înghețate până la ridicarea sancțiunilor.

Lukoil are termen limită până la 28 februarie 2026 pentru a-și vinde activele din afara Rusiei. Portofoliul internațional al companiei, evaluat inițial la aproximativ 22 de miliarde de dolari, a atras interesul mai multor jucători majori din industrie, inclusiv Exxon Mobil. Acordul preliminar cu Carlyle, convenit la 29 ianuarie, exclude activele din Kazahstan.

În paralel, surse Reuters susțin că Carlyle discută cu investitori din Emiratele Arabe Unite pentru un posibil parteneriat. Fonduri suverane din Abu Dhabi, precum Mubadala, XRG și IHC, ar fi analizat preluarea unor participații în portofoliul de active, în cazul în care tranzacția va fi finalizată.

Pentru încheierea oricărui acord, este necesară aprobarea OFAC, precum și avizul Kremlin și al Banca Centrală a Rusiei, au mai precizat sursele.