Datoria țării „înghite” peste 5 miliarde de lei din bugetul țării în 2024

Republica Moldova urmează să aloce 5,12 miliarde de lei pentru plata datoriei de stat în anul 2024, cu o reducere de 278,8 milioane de lei (5,2%) față de cifrele revizuite pentru anul 2023, potrivit bugetului pentru anul 2024.

Cheltuielile pentru serviciul datoriei externe de stat în 2024 sunt estimate la 2,3 miliarde de lei (echivalentul a 123,1 mil. dolari), reflectând o creștere de 795,4 milioane de lei (51,8%) față de cifrele revizuite pentru 2023. Această creștere este atribuită împrumuturilor în curs de desfășurare și împrumuturilor noi, precum și comisioanelor unice și creșterii ratelor de actualizare Euribor la 6 luni și ratele drepturilor speciale de tragere pe piața internațională.

Ministerul Finanțelor estimează că, în 2025-2026, costurile aferente serviciului datoriei publice externe vor crește la aproximativ 2,4 miliarde de lei și, respectiv, 2,6 miliarde de lei.

În ceea ce privește cheltuielile pentru serviciul datoriei interne de stat în 2024, acestea sunt estimate la 2,8 miliarde de lei, inclusiv emisiile de Valori Mobiliare de Stat (VMS) pe piața primară (2 miliarde 018,1 milioane lei), VMS convertite (181,2 milioane lei), și obligațiunile emise pentru îndeplinirea obligațiilor de plată ale Ministerului Finanțelor rezultate din garanțiile de stat (597,5 milioane lei).

În comparație cu cifrele revizuite pentru anul 2023, cheltuielile pentru serviciul datoriei interne de stat planificate pentru 2024 sunt mai mici cu 1,074 miliarde de lei (-27,7%), o reducere datorată scăderii ratei dobânzii la VMS pe piața primară.

Pentru anii 2025-2026, se estimează că cheltuielile pentru serviciul datoriei interne de stat vor fi de 2 miliarde 432,3 milioane lei și, respectiv, 2 ,5 miliarde de lei, potrivit proiectului de buget.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #buget #achitare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Probele de motorină prelevate în aceste zile din mai multe loturi destinate pieței din Republica Moldova vor fi supuse analizelor de laborator, în contextul intensificării controalelor asupra calității produselor petroliere introduse în țară, anunță Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor (ISSPNPC).

Ieri, inspectorii au colectat probe din depozitele situate în zona postului vamal Leușeni, unde sunt stocate cantități de motorină destinate circuitului comercial. Verificările au vizat respectarea cerințelor de calitate și conformitate prevăzute de legislația în vigoare, înainte ca produsul să ajungă la consumatori.

Acțiunile au continuat și astăzi în Portul Internațional Liber Giurgiulești, unde au fost prelevate probe din loturile de motorină la intrarea în țară, înainte de plasarea acestora pe piața internă.

Potrivit ISSPNPC, măsurile întreprinse la punctele de trecere a frontierei Leușeni și în Portul Internațional Liber Giurgiulești au drept scop prevenirea introducerii pe piață a produselor petroliere neconforme și protejarea consumatorilor de riscurile legate de utilizarea unor carburanți de calitate necorespunzătoare.

„Supravegherea calității produselor petroliere constituie o prioritate constantă, motiv pentru care controalele vor continua atât la punctele de intrare în țară, cât și pe întreg lanțul de distribuție”, se arată în comunicatul ISSPNPC.

Probele colectate vor fi analizate în laboratoare acreditate, iar în funcție de rezultate, autoritatea va întreprinde măsurile legale necesare. În cazul în care vor fi depistate neconformități, pot fi aplicate sancțiuni prevăzute de legislație, inclusiv retragerea produselor de pe piață.

Verificările au loc în contextul în care pe piață a apărut un lot de motorină neconformă, cu un punct de curgere (CFPP) sub standardul minim de minus 20 de grade. Din cauza carburantului care a înghețat la temperaturi scăzute, numeroși șoferi s-au confruntat cu defecțiuni tehnice costisitoare.

Deputatul PAS, Dorian Istrati, a declarat că guvernarea PAS a modificat legislația astfel încât produsele importate din Uniunea Europeană să nu mai fie supuse verificărilor de conformitate la vamă, bazându-se exclusiv pe certificarea acestora în statele de origine.