De ce „repornește” Germania cărbunele în loc să activeze centralele atomice

17 Iul. 2022, 11:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Iul. 2022, 11:15 // Actual //  bani.md

Decizia Germaniei de a reporni vechile centrale pe cărbune, mai degrabă decât de a prelungi durata de viață a instalațiilor sale nucleare, reflectă un eșec al priorităților de mediu.

Dacă lăsăm deoparte politica și pasiunea, condamnarea și negarea, schimbările climatice se rezumă în mare parte la asta: energie. Pentru a evita riscul schimbărilor climatice catastrofale, asigurându-ne în același timp că lumea poate continua să se dezvolte va trebui să producem din ce în ce mai multă energie din surse care emit puține sau deloc gaze cu efect de seră. Este atât simplu și, desigur, atât de complicat.

Sursele de energie regenerabilă cu zero carbon, cum ar fi cea eoliană și cea solară, au înregistrat creșteri extraordinare ale capacității și scăderi la fel de impresionante ale prețurilor în ultimii ani, în timp ce tehnologia hidroenergetică veche de decenii este încă ceea ce Agenția Internațională pentru Energie numește „gigantul uitat al energiei cu emisii scăzute de carbon”.

Și apoi este energia nucleară. Privită strict prin prisma schimbărilor climatice, energia nucleară poate pretinde că este un vis verde.

Spre deosebire de cărbune sau gaze naturale, centralele nucleare nu produc emisii directe de dioxid de carbon atunci când generează electricitate, iar în ultimii 50 de ani au redus emisiile de CO2 cu aproape 60 de gigatone.

Spre deosebire de solar sau eolian, centralele nucleare nu sunt intermitente și necesită mult mai puțină suprafață de teren per megawatt produs. Spre deosebire de hidroenergie – care și-a atins limitele naturale în multe țări dezvoltate, inclusiv în SUA – centralele nucleare nu necesită baraje intensive și dăunătoare din punct de vedere ecologic.

După cum au arătat accidentele de la Cernobîl și Fukushima, atunci când energia nucleară merge prost, consecințele sunt devastatoare. Dar proiectele mai noi ale centralelor reduc riscul unor astfel de catastrofe, care tind să atragă mult mai multă atenție decât fluxul constant de decese din cauza schimbărilor climatice și a poluării aerului legată de funcționarea normală a centralelor electrice convenționale.

Așa că cei care văd schimbările climatice ca pe o amenințare existențială de neegalat ar încuraja dezvoltarea de noi centrale nucleare și ar sprijini extinderea celor deja în funcțiune.

În practică, însă, deseori nu este cazul, așa cum subliniază evenimentele recente din Germania.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

14 Iun. 2026, 08:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Iun. 2026, 08:54 // Actual //  Ursu Victor

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!