De ce se îndoiau Franța și Germania că Rusia va invada Ucraina

Capitalele europene au respins ideea că Putin va lansa o invazie în Ucraina, pentru că încercarea de a ocupa întregul teritoriu ucrainean cu ajutorul a 80-90 de mii de militari părea o nebunie.

În marja reuniunii G20 de la Roma de la sfârșitul lunii octombrie a anului trecut, președintele Joe Biden a împărtășit câteva date și concluzii ale serviciilor de informații cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei despre intențiile Rusiei de a începe un război în Ucraina. La mijlocul lunii noiembrie, șeful serviciilor americane de informații, Avril Gaines, a sosit la Consiliul Atlanticului de Nord al NATO pentru a ține un briefing pentru aliați.

Adresându-se unui public larg, ea s-a limitat să expună concluziile serviciilor de informații, dar nu a oferit nicio recomandare, scrie Washington Post.
„Un număr de participanți au pus la îndoială afirmația că Vladimir Putin se pregătește serios pentru o invazie la scară largă”, a amintit Gaines.

Reprezentanții Franței și Germaniei nu au putut înțelege de ce Putin ar încerca să ocupe o țară atât de mare precum Ucraina, având în apropierea granițelor doar 80-90 de mii de soldați. Imaginile din satelit de la acea vreme arătau că trupele se apropiau și se retrăgeau de la granița cu Ucraina. Alți aliați erau convinși că Rusia face exerciții sau doar pretindea că se pregătește pentru o invazie pentru a obține concesii.

Cei mai mulți s-au îndoit și au spus că Volodimir Zelenski pare să creadă că Rusia nu va ataca niciodată cu asemenea forță cum susțin americanii. Oare nu înțelege Ucraina mai bine intențiile Rusiei? Doar Marea Britanie și țările baltice au susținut pe deplin avertismentul”, se spune în articol.

Dar Parisul și Berlinul și-au amintit că SUA au făcut odată afirmații la fel de puternice despre Irak. Umbra acelei analize eșuate a atârnat peste orice discuție despre o potențială invazie rusă. Unii au subliniat, de asemenea, că Washington a supraestimat grav rezistența guvernului afgan cu doar câteva luni mai devreme. Dar guvernul de la Kabul a căzut de îndată ce trupele americane au fost retrase, iar talibanii au intrat în capitala afgană.

#razboi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondatorul Telegram, Pavel Durov, nu a primit aprobarea autorităților franceze pentru a părăsi teritoriul Franței în direcția Statelor Unite, unde plănuia să se deplaseze „pentru negocieri cu fonduri de investiții”. Informația a fost publicată de Politico, cu referire la un comunicat oficial al Parchetului din Paris.

Potrivit instituției, decizia a fost luată pe 12 mai, „în lipsa unei necesități și justificări clare pentru o astfel de deplasare”.

Durov se află în prezent sub supraveghere judiciară în Franța, iar deplasările sale în afara țării sunt strict reglementate. El nu poate părăsi teritoriul francez fără permisiunea autorităților. Singura excepție de până acum a fost un permis temporar pentru o călătorie în Dubai, acordat între 15 martie și 7 aprilie 2025.

Anterior, pe 18 mai, Durov a lansat acuzații grave într-o postare publică, afirmând că în această primăvară a fost vizitat în hotelul de lux Hôtel de Crillon din Paris de către șeful serviciului francez de informații externe (DGSE), Nicolas Lerner. Oficialul i-ar fi cerut să blocheze „vocile conservatoare din România” pe Telegram, în contextul alegerilor prezidențiale. Durov susține că a refuzat.

Declarațiile sale au coincis cu ziua celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România, fapt ce a amplificat tensiunile. Autoritățile franceze au respins categoric acuzațiile.

Serviciul de informații externe al Franței (DGSE) a confirmat că au avut loc mai multe întâlniri cu Durov, dar a precizat că scopul acestora a fost exclusiv reamintirea obligațiilor legale ale Telegram, în special privind prevenirea diseminării conținutului terorist și al materialelor cu pornografie infantilă. DGSE a negat cu fermitate orice tentativă de influențare a proceselor electorale.

Amintim că Pavel Durov a fost reținut în august 2024 în Franța, fiind acuzat că platforma sa nu a întreprins măsuri suficiente pentru a combate propaganda teroristă și distribuirea de conținut ilegal. Autoritățile franceze au reclamat că Telegram ar fi ignorat în mod sistematic solicitările de blocare a materialelor interzise.