De ce se îndoiau Franța și Germania că Rusia va invada Ucraina

Capitalele europene au respins ideea că Putin va lansa o invazie în Ucraina, pentru că încercarea de a ocupa întregul teritoriu ucrainean cu ajutorul a 80-90 de mii de militari părea o nebunie.

În marja reuniunii G20 de la Roma de la sfârșitul lunii octombrie a anului trecut, președintele Joe Biden a împărtășit câteva date și concluzii ale serviciilor de informații cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei despre intențiile Rusiei de a începe un război în Ucraina. La mijlocul lunii noiembrie, șeful serviciilor americane de informații, Avril Gaines, a sosit la Consiliul Atlanticului de Nord al NATO pentru a ține un briefing pentru aliați.

Adresându-se unui public larg, ea s-a limitat să expună concluziile serviciilor de informații, dar nu a oferit nicio recomandare, scrie Washington Post.
„Un număr de participanți au pus la îndoială afirmația că Vladimir Putin se pregătește serios pentru o invazie la scară largă”, a amintit Gaines.

Reprezentanții Franței și Germaniei nu au putut înțelege de ce Putin ar încerca să ocupe o țară atât de mare precum Ucraina, având în apropierea granițelor doar 80-90 de mii de soldați. Imaginile din satelit de la acea vreme arătau că trupele se apropiau și se retrăgeau de la granița cu Ucraina. Alți aliați erau convinși că Rusia face exerciții sau doar pretindea că se pregătește pentru o invazie pentru a obține concesii.

Cei mai mulți s-au îndoit și au spus că Volodimir Zelenski pare să creadă că Rusia nu va ataca niciodată cu asemenea forță cum susțin americanii. Oare nu înțelege Ucraina mai bine intențiile Rusiei? Doar Marea Britanie și țările baltice au susținut pe deplin avertismentul”, se spune în articol.

Dar Parisul și Berlinul și-au amintit că SUA au făcut odată afirmații la fel de puternice despre Irak. Umbra acelei analize eșuate a atârnat peste orice discuție despre o potențială invazie rusă. Unii au subliniat, de asemenea, că Washington a supraestimat grav rezistența guvernului afgan cu doar câteva luni mai devreme. Dar guvernul de la Kabul a căzut de îndată ce trupele americane au fost retrase, iar talibanii au intrat în capitala afgană.

#razboi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.