De ce vrea Putin s-o debarce pe Maia Sandu. Aeroportul Chișinău este vital să aducă omuleți verzi în Transnistria

Zelenski spune că Moscova vrea să aibă o conducere pro Kremlin în Moldova pentru ca astfel să aibă oricând acces la aeroportul din Chișinău, pentru că e singura poartă de acces spre Transnistria, susține jurnalistul român Cristian Hrițuc într-o postare pe Facebook..

Potrivit lui, aeroportul ăla e vital. „Ca să înțelegeți însă că războiul ăsta hibrid nu este de ieri de azi, și de ce aeroportul ăla e o miză, o să vă spun cum au slăbit moldovenii capacitatea trupelor GOTR din Transnistria”.

„În anii guvernării Filip sau pe vremea lui Plahotniuc, cum vreți voi, militarii de rang înalt din Transnistria, conducătorii GOTR când plecau în concediu, plecau de pe aeroportul Chișinău. Când se întorceau, li se interzicea accesul pe teritoriul Republicii Moldova, erau catalogați persona non grata și pe cale de consecință nu mai puteau ajunge în Transnistria la locul de muncă”, a punctat Hrițuc

El spune că ăștia din GOTR făceau exerciții de luptă, fără să anunțe Chișinăul, se jucau de-a desantul la ei în bătătură, iar moldovenii când prindeau un ofițer superior că pleacă în concediu îl așteptau să îi dea cu interdicția în cap.

„Bine, atunci au fost și cele mai multe expulzări de spioni ruși, iar lui Rogozin i s-a interzis aterizarea la Chișinău. Așadar, aeroportul e vital dacă vrei să aduci omuleți verzi în Transnistria, ca apoi să îi duci mai departe în Ucraina dacă vrei să îți aduci logistică sau pur și simplu dacă vrei să creezi presiune pe granița aia dintre Ucriana și Transnistria”, a punctat Hrițuc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#chsinau #Aeroport #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actualul mecanism de subvenționare post-investiții aplicat în agricultură este unul depășit și a dus, de-a lungul anilor, la acumularea de restanțe semnificative la plata subvențiilor către fermieri. Oficialul promite, însă, că toate plățile restante vor fi onorate, iar sistemul va fi reformat fundamental, a declarat ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga.

„Mecanismul de subvenționare post-investiției, așa cum a fost aplicat ani la rând, de fapt a creat această acumulare an de an, care a pus presiune pe bugetul de stat și a generat restanțe. Am intrat în fiecare an cu fondurile AIPA împovărate de datorii. Un lucru cert vreau să-l menționez în fața fermierilor: ne vom onora obligațiile asumate și vor fi achitate aceste subvenții pentru care au fost efectuate investițiile în sector”, a declarat ministra Catlabuga.

Potrivit acesteia, problema nu este una nouă, ci una istorică, care s-a perpetuat din cauza întârzierilor în aprobarea bugetelor și a sistemului rigid de rambursare post-factum. „Această problemă nu a apărut acum. Să ne amintim, în 2015 bugetul de stat a fost aprobat abia în luna aprilie, iar agricultorii au rămas atunci în incertitudine. Situația s-a repetat și în perioada 2019–2021, când fermierii au cerut același lucru – achitarea la timp a subvențiilor”, a precizat ministra.

Catlabuga a recunoscut că modelul vechi a „povărat bugetul” și a creat incertitudine în sector, motiv pentru care Guvernul intenționează să treacă la un nou sistem de subvenționare preventivă, bazat pe obiective și rezultate, care să ofere fermierilor o mai mare stabilitate financiară.

„Da, poate într-adevăr e bine că programul nostru agricol a fost numit ironic ‘scris de un student din anul I’, pentru că e spus tare: trebuie să schimbăm acest concept. Vom implementa un program agricol comun, cu previzibilitate bugetară multianuală, care să treacă treptat de la subvenționarea post-investiții la una preventivă”, a adăugat ministra Agriculturii.

Acum cinci ani datoriile la subvenții se ridicau la 15% din totalulu fondului, iar în prezent acestea au ajuns la 90%.