De la Chișinău la Kyoto: MIGF a evidențiat importanța agendei digitale pe timp de criză

Cel de-al treilea Forum de guvernanță a Internetului (Moldova Internet Governance Forum) și-a încheiat activitatea la Chișinău, subiectul principal fiind problematica dezvoltării digitale durabile. În cadrul evenimentului, experții naționali și internaționali au făcut un schimb de opinii cu privire la dezvoltarea Internetului, contribuind la o înțelegere comună despre utilizarea la maxim a posibilităților a spațiului virtual și rezolvarea riscurilor și problemelor emergente.

Printre speakerii-cheie ai forumului, organizat de Asociația “Comunitatea Internet”, se numără atât participanți din anii precedenți, cât fețe noi. Pe parcursul a două zile, 27 și 28 aprilie, MIGF a adunat pe platforma FinTeh Hub în jur de 40 de experți cu autoritate din Moldova, Canada, SUA, Austria, Ucraina, Georgia, țările Asiei Centrale etc. Printre ei — reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale-cheie, mediului academic și de experți, ai businessului, organizațiilor regionale și internaționale. Forumul a avut loc în format hibrid: online și offline.

În deschiderea evenimentului au vorbit reprezentanți ai partenerilor instituționali și internaționali a Forumului de Guvernanță a Internetului în Moldova – UN IGF, ICANN, Internet Society, RIPE NCC, SecDev Foundation. Unii dintre ei s-au alăturat online, alții au venit la Chișinău pentru a lua parte la dezbaterile incluse în agenda digitală actuală pentru Moldova. Printre parteneri naționali ai Forumului se numără Academia de Studii Economice, companiile din domeniul tehnologiilor informaționale și de asemenea un șir de organizații și instituții.

Directorul Agenției de Guvernare Electronică, Olga Tumuruc, a remarcat la deschiderea Forumului, că posibilitățile Internetului apropie cetățenii și autoritățile prin intermediul serviciilor online și de asemenea asigură transparența și eficiența instituțiilor publice. Totodată, ea a evidențiat unele dintre problemele care apar în acest sens, în special, cele legate de asigurarea securității informaționale și protecția datelor cu caracter personal.

Potrivit Olgăi Tumuruc, succesul în acest domeniu poate fi asigurat prin „parteneriate durabile și stabile cu alte autorități care promovează aceleași idei și au aceleași obiective cu sectorul privat, care vede beneficiile în procesul de digitalizare, și cu mediul academic, care oferă studii și stabilesc modul de gândire”.

Șeful Direcției politici în domeniul comunicațiilor electronice și poștale a Ministerului dezvoltării economice și digitalizării, Vitalie Boboc, a informat despre dezvoltarea politicii de stat în domeniul securității cibernetice. Din spusele sale, Moldova va avea un cadru clar pentru cooperarea națională și internațională în acest domeniu, reguli de gestionare a riscurilor cibernetice și de informare despre acestea. Vitalie Boboc a vorbit pe larg despre agenda legislativă a Ministerului care vizează actualizarea reglementării legale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

După cum a remarcat Alexei Marciuc, președintele Asociației “Comunitatea Internet”, coordonatorul MIGF, anul acesta Forumul este dedicat în special dezvoltării unei infrastructuri digitale durabile și incluzive, schimbului de experiențe și practici avansate, care vor contribui la formarea politicii naționale și globale privind internetul. Potrivit acestuia, concluziile MIGF vor fi prezentate la Forumul ONU pentru Guvernarea Internetului, care va avea loc în octombrie la Kyoto, Japonia.

„În urmă cu câțiva ani, Republica Moldova a devenit a 88-a țară din lume în care a fost lansată inițiativa IGF. Al treilea forum național are loc într-o perioadă în care țările din regiune, inclusiv Moldova, se confruntă cu o serie de provocări fără precedent în spațiul digital. Acestea necesită atât parteneriate strategice flexibile, răspunsuri coordonate la diferite niveluri, cât și adaptare pe termen lung”, a menționat Alexei Marciuc.

Participanții la MIGF 2023 au discutat despre abordările globale și naționale în utilizarea Internetului, inclusiv în situații de criză, și ce rol ar trebui să joace statul în procesele de guvernanță a internetului. De asemenea, a fost luată în considerare cea mai recentă experiență a diferitelor țări în reglementarea spațiului digital și posibilitățile Internetului pentru dezvoltarea economiei naționale. Subiectele actuale ale Forumului au fost problemele impactului negativ al Internetului, utilizarea inteligenței artificiale și a altor tehnologii digitale avansate și riscurile asociate cu acestea, participarea diferitelor grupuri de populație la procesele de guvernanță a internetului.

Cea de-a doua zi de lucru a MIGF 2023 a fost deschisă cu de o discuție panel pe tema problemelor etice în spațiul digital, a noilor provocări pentru mass-media și modalităților de adaptare la realitățile moderne în contextul riscurilor de securitate națională și regională. Subiectele principale au fost, de asemenea, dezvoltarea unei protecții complexe pentru prevenirea încălcărilor securității cibernetice și consolidarea securității digitale a societății civile în calitate de prioritate strategică a Moldovei digitale.

După cum a remarcat în cadrul sesiunii finale reprezentantul RIPE NCC, Alex Semenyaka, în decurs de două zile, pe platforma MIGF au fost discutate un număr mare de subiecte.

„Am participat la evenimente similare în diverse țări și trebuie să spun, că IGF în Moldova se dezvoltă cu mult succes și este la un nivel de maturitate absolută. Evenimentul s-a dovedit a fi intens, interesant, saturat din punct de vedere informativ, cu un număr mare de participanți din diferite grupuri de părți interesate. Sunt sigur că comunitatea MIGF nu se va limita doar la țara sa și ne vom întâlni de asemenea și la alte evenimente pentru a discuta despre abordări și soluții comune la nivel regional și global”, a menționat Alex Semenyaka.

#MIGF #experti #forum #dezvoltare #internet #digitalizare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă deja de cinci ani cu stagflație – un fenomen economic rar, dar extrem de periculos, caracterizat prin inflație ridicată combinată cu stagnare economică. Avertismentul a fost făcut de expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în ediția din 14 noiembrie 2025 a emisiunii „Analize economice”. Potrivit lui, într-o economie normală prețurile cresc în perioadele de dezvoltare, iar în recesiune tind să scadă. În Republica Moldova, însă, prețurile continuă să crească în ciuda faptului că economia stagnează sau chiar se contractă, ceea ce afectează atât populația, cât și mediul de afaceri.

Expertul a menționat că în 2024 economia a intrat din nou în recesiune, după scăderi ale PIB-ului în trimestrele II și III. Deși trimestrul IV a adus o ușoară îmbunătățire, aceasta nu a fost suficientă pentru a compensa reculul. În ultimii cinci-șase ani, Republica Moldova a înregistrat trei recesiuni – în 2020, 2022 și 2024 –, un semnal clar de stagnare profundă. În același timp, inflația s-a accelerat puternic începând cu 2021, iar până la sfârșitul lui 2025 ar putea atinge 7%, în timp ce prețurile aproape s-au dublat în ultimii cinci ani. Economia, în schimb, nu a crescut aproape deloc, iar sectoarele industrial și agricol nu au reușit să revină la nivelurile din 2019.

Datele prezentate de Ioniță arată că producția industrială din 2024 a rămas sub cea din 2019, iar o eventuală creștere de 5% în 2025 ar readuce industria abia la nivelul de acum șase ani. Situația este și mai complicată în agricultură: anul 2024 a fost slab, iar o creștere de 15% în 2025 ar permite doar recuperarea pierderilor, fără avans real. Exporturile au continuat să scadă, de la 4,3 miliarde dolari în 2022 la circa 3,5 miliarde dolari în 2025, ceea ce înseamnă o revenire la nivelul din 2021.

Numărul persoanelor ocupate s-a redus sever: dacă în 2019 erau 872 de mii de oameni în câmpul muncii, în 2025 cifra a coborât la 807 mii. În același timp, numărul salariaților a crescut cu doar 9 mii. După trei ani consecutivi de scădere a salariilor reale, o îmbunătățire s-a înregistrat abia în 2024, când puterea de cumpărare a crescut ușor. Pentru 2025, salariul real este prognozat să crească cu 6–7%, dar această majorare nu acoperă pierderile acumulate în anii precedenți.

Un alt semnal al stagnării este consumul intern slab. Încasările din TVA au stagnat în perioada 2023–2024, la aproximativ 30 miliarde lei, iar creșterea din 2025, până la 36,6 miliarde lei, reprezintă mai degrabă o revenire la nivelul real al anului 2019, ajustat la inflație. În același timp, pentru prima dată în istorie, Republica Moldova importă mai multe produse alimentare decât exportă, situație pe care expertul o pune pe seama creșterii accelerate a prețurilor, care a favorizat importatorii, în timp ce producătorii locali au rămas blocați.

Ioniță a remarcat și faptul că, într-o economie sănătoasă, creditarea sectorului privat ar trebui să fie pe plus. În Moldova, însă, companiile au preferat în ultimii ani să economisească în loc să investească. Abia în trimestrul II din 2025 creditarea netă a fost pozitivă, dar în trimestrul III tendința s-a inversat, semn că încrederea în economie rămâne redusă.

Expertul concluzionează că Republica Moldova se află într-o perioadă critică, marcată de inflație ridicată, stagnare a producției, scădere a exporturilor, diminuare a locurilor de muncă și consum intern slab. Toate aceste elemente definesc clar stagflația, un context economic nefavorabil, care frânează dezvoltarea țării și apasă puternic asupra nivelului de trai al populației.

#stagflatie #economie #Moldova