Moldova urcă în aceeași categorie economică cu Vietnamul și Filipinele, dar rămâne cea mai săracă țară din Europa

Republica Moldova a fost reclasificată de Banca Mondială în categoria statelor cu venituri medii-superioare (Upper-middle income), potrivit actualizării anuale a clasificării economiilor lumii, valabilă pentru perioada iulie 2026 – iunie 2027.

Astfel, Moldova părăsește grupul țărilor cu venituri medii-inferioare și intră în categoria în care se regăsesc state precum România, Bulgaria, Turcia, Brazilia și China.

Clasificarea este realizată anual, la 1 iulie, pe baza Venitului Național Brut (GNI) pe cap de locuitor din anul precedent, calculat prin metodologia Atlas. În total, Banca Mondială a evaluat 218 economii, împărțite în patru categorii: venituri reduse, venituri medii-inferioare, venituri medii-superioare și venituri ridicate.

În acest an, șase state au avansat într-o categorie superioară, iar niciunul nu a coborât. Pe lângă Republica Moldova, în categoria economiilor cu venituri medii-superioare au fost promovate Iordania, Micronezia, Filipine, Sri Lanka și Vietnam, în timp ce Togo a trecut din categoria statelor cu venituri reduse în cea a economiilor cu venituri medii-inferioare.

Potrivit Băncii Mondiale, fiecare țară a ajuns în noua categorie din motive diferite: Vietnam și Filipine datorită creșterii economice accelerate, Sri Lanka în urma redresării după criza economică, Iordania ca urmare a revizuirii datelor statistice, iar Togo după actualizarea populației în urma recensământului.

Reclasificarea are o importanță practică, deoarece este utilizată de instituțiile financiare internaționale pentru stabilirea accesului la împrumuturi concesionale și programe de asistență pentru dezvoltare. Totodată, indicatorul este folosit de guverne și investitori pentru evaluarea progresului economic al unei țări.

Banca Mondială precizează însă că această clasificare nu reflectă direct nivelul de trai sau gradul de dezvoltare al unei țări, ci doar nivelul venitului național brut pe cap de locuitor. De asemenea, pragurile sunt ajustate anual în funcție de inflație, iar clasificarea poate fi influențată de evoluția economiei, modificările cursului de schimb sau revizuirea datelor statistice.

În ultimele aproape patru decenii, peisajul economic mondial s-a schimbat. Dacă în 1987 aproximativ 30% dintre economiile lumii erau încadrate în categoria statelor cu venituri reduse, în prezent ponderea acestora a scăzut la doar 11%, potrivit Băncii Mondiale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#econmie #saracie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie