De zece ori mai puțin decât în Luxemburg. Moldova, printre codașii Europei la salariul minim

Milioane de angajați din Uniunea Europeană continuă să fie plătiți cu salariul minim, menit să asigure un trai decent, dar care, în multe cazuri, nu a ținut pasul cu inflația, arată datele Eurostat analizate de Euronews.

În iulie 2025, salariul minim lunar brut în UE varia de la 551 euro în Bulgaria la 2.704 euro în Luxemburg. Dacă sunt incluse și țările candidate la aderare, Ucraina se află pe ultimul loc, cu doar 164 euro.

Cinci state membre – Italia, Danemarca, Suedia, Austria și Finlanda – nu au un salariu minim național stabilit prin lege.

Patru categorii de salarii minime în Europa

1. Grupul cel mai ridicat – peste 1.500 euro:
Luxemburg (2.704 euro), Irlanda (2.282), Olanda (2.246), Germania (2.161), Belgia (2.112) și Franța (1.802).

2. Grupul mediu – între 1.000 și 1.500 euro – cu mai multe state din Europa Centrală și de Sud.

3. Grupul scăzut – între 600 și 999 euro – în special state din Europa de Est și Balcani.

4. Grupul foarte scăzut – sub 600 euro:
Macedonia de Nord (584), Turcia (558), Bulgaria (551), Albania (408), Moldova (285) și Ucraina (164).

Diferența Est–Vest

Harta salariilor minime arată o divizare clară între Vestul și Estul Europei. Țările din primele două grupuri sunt preponderent în vestul și nordul continentului, iar cele din ultimele două grupuri – în est și în Balcani.

Când se ține cont de puterea de cumpărare calculată în standarde ale puterii de cumpărare (PPS), diferența dintre Luxemburg și Bulgaria – cea mai mare și cea mai mică valoare din UE – se reduce de la 4,9 ori la 2,3 ori.

În acest clasament ajustat, Luxemburg (2.035 PPS) rămâne lider, urmat de Germania, Olanda și Belgia. Estonia (886 PPS) are cel mai mic salariu minim din UE în termeni de putere de cumpărare, iar Albania se situează la coadă între toate țările analizate (566 PPS).

Țările est-europene și balcanice urcă în clasament atunci când se ține cont de costul vieții, însă decalajele față de Occident rămân semnificative.

Între ianuarie și iulie 2025, cele mai mari creșteri în euro au fost înregistrate în Macedonia de Nord (+7,7%) și Grecia (+6,1%), iar cele mai mari scăderi – în Turcia (-21,2%) și Ucraina (-9,9%), influențate de cursul valutar și inflația ridicată.

Pe parcursul unui an (iulie 2024 – iulie 2025), cele mai mari majorări ale salariului minim au avut loc în Muntenegru și Macedonia de Nord (peste 20%), în timp ce Ucraina și Turcia au consemnat cele mai accentuate scăderi. În zona euro, Croația (+15,5%) și Lituania (+12,3%) au înregistrat cele mai importante creșteri procentuale.

În Republica Moldova, salariul minim brut rămâne printre cele mai mici din Europa – 285 euro pe lună, ceea ce o plasează în categoria „foarte scăzută” alături de Albania și Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#salariu #Europa #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În ultimele patru sezoane, Republica Moldova a exportat 156,4 mii tone de etanol, potrivit analizei economistului Iurie Rija. Cel mai bun an pentru industria de profil a fost 2021-2022, când s-au livrat peste 47 milioane litri, un record neatins ulterior. În următoarele trei sezoane, volumele exportate s-au stabilizat la 35–37 milioane litri, cu 20–22% sub nivelul maxim. În sezonul iulie 2024 – iunie 2025, exporturile au atins aproape 37 milioane litri, iar prețul mediu a fost de 14,1 lei/kg.

Și exporturile de DDGS – produs secundar valoros al procesării etanolului – au înregistrat o evoluție importantă: 84,5 mii tone în patru sezoane, cu o medie anuală de circa 21 mii tone. După o scădere în 2022-2023, sectorul a revenit pe creștere, atingând 22,7 mii tone în sezonul 2024-2025. Prețul mediu a oscilat între 3,7 și 4,9 lei/kg, fiind în prezent de 4,2 lei/kg.

Valoarea totală obținută din exporturile de etanol și DDGS în perioada 2021 – primul semestru 2025 se ridică la 152,8 milioane euro. Anul 2022 a adus cele mai mari încasări – 47,6 milioane euro –, datorită atât volumelor mari, cât și prețurilor favorabile pe piața internațională. În 2023 și 2024, veniturile au variat între 26 și 30 milioane euro, iar în primele șase luni din 2025 s-au înregistrat deja 15,9 milioane euro.

Piața este dominată de câțiva jucători majori. În 2024, Zernoff și Garma-Grup au realizat împreună 94% din exporturile de etanol, iar Zernoff și Ancom-Agro – 98,7% din exporturile de DDGS. O parte din DDGS este utilizată intern pentru producerea de biogaz, ceea ce crește rentabilitatea prin reducerea costurilor energetice, dar limitează volumele disponibile pentru export.

Analiza mai arată că, dacă fabricile și-ar folosi integral capacitățile – 57,8 milioane litri de etanol și 40,8 mii tone de DDGS anual –, încasările din export ar fi fost cu 80,8 milioane euro mai mari în perioada 2021 – I semestru 2025. Principalele piețe de desfacere sunt peste 15 țări, inclusiv Serbia, Grecia, Polonia, Slovacia, România, Bulgaria, Germania, Olanda și Spania.

Economistul subliniază că principalul factor care a frânat dezvoltarea industriei în ultimii ani a fost creșterea costurilor energetice, în special scumpirea gazului, care a aproape dublat costurile de producție. Excluderea sectorului din programul guvernamental de compensare a tarifelor la energia electrică a amplificat dificultățile.

În 2019, Zernoff SRL din Chișinău a fost vizată într-o anchetă internațională după ce autoritățile din Spania și Georgia au descoperit o schemă de livrare a spirtului etilic către producători de brandy spaniol și coniac francez contrafăcut. Potrivit El Mundo, cisternele cu spirt, urmărite prin Europa, ridicau suspiciuni privind nerespectarea normelor UE, care impun ca brandy să fie produs doar din rachiu de vin.

Investigațiile au arătat că spirtul etilic neutru (ENA), vândut de Zernoff prin Brina Project LLP (Marea Britanie), era folosit fraudulos în loc de rachiu de vin, fiind de 3-4 ori mai ieftin și afectând piața autentică de brandy și coniac.

Zernoff SRL, controlată în proporție de 78,2% de compania românească Viteza Optim SRL și deținătorii Denis Cibizov și Gheorghi Cozoveachin (câte 10,9%), produce alcool etilic din cereale. Transportul se făcea printr-o firmă logistică din Sofia, M&M, fără legături cu producția de alcool.