Decizie definitivă în Ucraina: Sanatoriul „Moldova” din Odesa revine în proprietatea Chișinăului

Sanatoriul „Moldova” din Odesa, Ucraina, a fost recunoscut definitiv ca proprietate a statului Republica Moldova, după ce instanțele din țara vecină au pus capăt unui litigiu de durată privind dreptul de proprietate asupra complexului sanatorial.

Agenția Proprietății Publice (APP) anunță că, la 17 decembrie 2025, Curtea de Casație Economică din cadrul Curții Supreme a Ucrainei a pronunțat o decizie definitivă și irevocabilă în acest dosar. Instanța a respins recursul părții adverse și a menținut hotărârea Curții de Apel Sud-Vest a Ucrainei din 24 septembrie 2025, prin care a fost recunoscut dreptul de proprietate al Republicii Moldova, reprezentată de APP, asupra bunurilor imobiliare din cadrul sanatoriului.

”Prin această decizie, procesul judiciar este încheiat definitiv, iar dreptul de proprietate al statului Republica Moldova asupra celor 9 obiecte imobiliare din cadrul Sanatoriului „Moldova” este confirmat fără posibilitatea unor căi ulterioare de atac”, precizează instituția,

Decizia a intrat în vigoare din momentul pronunțării. Potrivit APP, instituția urmează să recepționeze oficial decizia în forma integrală și să analizeze pașii administrativi și patrimoniali necesari pentru gestionarea ulterioară a activului.

Sanatoriul „Moldova” a fost privatizat în august 2008, în perioada guvernării comuniste, pentru suma de 73,3 milioane de lei (echivalentul a 7,56 milioane de dolari la acea dată), prin compania „SDY-INVEST GRUP” SRL. Ulterior, cumpărătorul nu și-a onorat integral obligațiile contractuale, achitând doar jumătate din sumă. În 2011, Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova a dispus restituirea complexului către stat, însă procedurile judiciare din Ucraina s-au prelungit până în prezent.

Conform datelor oficiale, Republica Moldova deține pe teritoriul Ucrainei aproximativ 120 de proprietăți moștenite din perioada sovietică, dintre care doar 47 au fost recunoscute oficial ca aparținând statului moldovean.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#sanatoriu moldova #sanatoriu #APP #Odesa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Legea bugetului de stat pentru anul 2026, adoptată de Parlament în lectura a doua, confirmă un model bugetar dependent de împrumuturi și orientat preponderent spre cheltuieli curente, în timp ce spațiul pentru investiții rămâne limitat.

Potrivit documentului, bugetul este construit cu venituri de aproximativ 79,7 miliarde de lei, iar cheltuielile vor crește cu 7%, comparativ cu cele precizate în 2025 și vor depăși 100,57 miliarde de lei, ceea ce generează un deficit bugetar de peste 20,9 miliarde de lei miliarde de lei. Diferența urmează să fie acoperită aproape integral prin finanțare internă și externă. Din creditele externe – 13 miliarde de lei, iar de pe piața internă peste 7 miliarde de lei.

Un alt element sensibil îl constituie majorările salariale prevăzute pentru funcțiile de rang înalt și instituțiile-cheie ale statului. Bugetul include creșteri ale salariilor pentru Președintele Republicii Moldova, prim-ministru, miniștri, conducători de autorități publice centrale, precum și pentru judecători și procurori. În cazul acestora din urmă, majorările pot ajunge la câteva mii de lei lunar. În același timp, nu toate categoriile de bugetari beneficiază de ajustări similare, ceea ce adâncește discrepanțele salariale din sectorul public. Astfel, președintele țării – +1.400 lei, Prim-ministrul – +2.500 lei, Miniștri și șefi de instituții – majorări similare, iar Judecători și procurori – creșteri între 3.200 și 4.700 lei lunar.

Finanțări sporite sunt prevăzute și pentru instituțiile din domeniul justiției și securității, inclusiv Curtea Constituțională, Curtea Supremă de Justiție, Procuratura, Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Creșterile vizează atât cheltuielile de personal, cât și cele operaționale.

Bugetul mai arată că sistemele de asigurări sociale și de sănătate rămân dependente de transferuri de la bugetul de stat, ceea ce indică faptul că acestea nu se autosusțin din contribuții și sunt vulnerabile la eventuale ajustări bugetare.