Decizie în așteptare: BCE amână reducerea dobânzii

29 Dec. 2024, 10:26
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
29 Dec. 2024, 10:26 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală Europeană ar putea să aştepte o perioadă mai lungă de timp înainte de a adopta o nouă reducere a dobânzii de referinţă, dacă riscurile inflaţioniste care decurg din preţurile la energie sau o depreciere semnificativă a monedei euro se vor materializa, a declarat Robert Holzmann, membru în consiliul guvernatorilor BCE, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

„Este posibil să aşteptăm mai mult înainte să reducem din nou dobânzile”, a declarat Robert Holzmann, care este şi guvernator al Băncii Naţionale a Austriei, într-un interviu publicat sâmbătă în cotidianul Kurier. „Este adevărat, unele preţuri la energie se îndreaptă, din nou, în sus. Dar există şi alte scenarii cu privire la modul în care inflaţia ar putea reveni, precum o depreciere importantă a monedei euro”, a adăugat Holzmann.

Întrebat care sunt şansele revenirii la politica de majorare a costului creditului în zona euro, Holzmann, care este considerat unul dintre „şoimii” de la BCE, a spus: „nu văd majorări de dobândă la acest moment”.

O serie de oficiali de la BCE au semnalat că este posibil ca dobânda de referinţă să fie redusă şi mai mult, în contextul în care inflaţia se apropie de ţinta de 2% şi economia zonei euro trece printr-o perioadă dificilă. În paralel, decidenţii analizează impactul unei politici comerciale mai active în SUA după ce Donald Trump va reveni la Casa Albă, în luna ianuarie.

„Un posibil scenariu este acela că tarifele lui Trump vor duce la o încetinire generală a economiei, dar creează şi presiuni inflaţioniste. Cât de puternic va fi acest efect depinde în mod crucial de cât de mult se va aprecia dolarul şi moneda euro se va deprecia”, a spus Holzmann.

La mijlocul lunii decembrie, Banca Centrală Europeană a redus dobânzile cu 25 puncte de bază, pentru a patra oară în acest an şi în linie cu estimările, în contextul în care economia zonei euro încetineşte iar turbulenţele politice din Franţa şi Germania creează îngrijorări. Economiştii se aşteaptă ca BCE să adopte alte patru reduceri ale dobânzii la depozite în anul 2025, care să se adauge celor patru reduceri din 2024, astfel încât dobânda de referinţă în zona euro să ajungă la 2% la mijlocul anului 2025, de la 3% în prezent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

27 Iul. 2026, 16:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
27 Iul. 2026, 16:43 // Actual //  Grîu Tatiana

Kazahstanul a reluat luni exporturile de petrol prin terminalul maritim al Caspian Pipeline Consortium (CPC) din portul rusesc Novorossiisk, după ce atacurile cu drone asupra unor petroliere au blocat principala rută de transport a țițeiului kazah către piețele internaționale.

Ministerul Energiei de la Astana a anunțat că operatorul CPC a început din nou să primească petrol de la producători și să încarce nave în terminal. În prezent, operațiunile se desfășoară la două instalații offshore, unde petrolierele SEAMAJESTY și MILOS încarcă țiței extras din zăcământul Tengiz. Autoritățile kazahe au precizat însă că activitatea va continua în funcție de situația de securitate din Marea Neagră.

Terminalul fusese închis temporar după mai multe atacuri cu drone asupra unor nave comerciale aflate în apropierea portului Novorossiisk. Printre petrolierele afectate s-au numărat ASIA, NISSOS IOS și NELSA, ultimul fiind lovit în timpul operațiunilor de încărcare. Rusia a acuzat Ucraina de atacuri, însă Kievul nu a comentat aceste acuzații. La rândul său, Kazahstanul a condamnat incidentele și a avertizat că astfel de atacuri pun în pericol securitatea energetică internațională.

Conducta CPC, lungă de aproximativ 1 500 de kilometri, transportă petrol din cele mai mari zăcăminte ale Kazahstanului până la Novorossiisk. Prin această rută trec peste 80% din exporturile de țiței ale țării, iar terminalul gestionează aproximativ 2% din oferta mondială de petrol.

În perioada în care terminalul a fost închis, companiile petroliere din Kazahstan au redus semnificativ producția pentru a evita supraaglomerarea capacităților de stocare. Potrivit Reuters, producția zilnică a scăzut de la aproximativ 2,16 milioane de barili în iunie la aproape un milion de barili. Reluarea exporturilor va permite revenirea treptată la nivelurile normale de producție.

Redeschiderea terminalului este importantă și pentru România. Kazahstanul furnizează peste 60% din petrolul importat de statul român, iar o mare parte din țiței ajunge prin Marea Neagră la terminalul offshore Midia, de unde alimentează rafinăria Petromidia, cea mai mare din România. Rafinăria este deținută de grupul Rompetrol, controlat de compania națională kazahă KazMunayGas.

Reluarea livrărilor reduce riscul unor probleme de aprovizionare pentru rafinăriile românești și limitează nevoia de a cumpăra petrol din surse alternative, mai costisitoare.

Republica Moldova importă majoritatea carburanților din România, inclusiv de la grupul Rompetrol, controlat de compania kazahă KazMunayGas, proprietara rafinăriei Petromidia, cea mai mare din România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!