Decizie în așteptare: BCE amână reducerea dobânzii

Banca Centrală Europeană ar putea să aştepte o perioadă mai lungă de timp înainte de a adopta o nouă reducere a dobânzii de referinţă, dacă riscurile inflaţioniste care decurg din preţurile la energie sau o depreciere semnificativă a monedei euro se vor materializa, a declarat Robert Holzmann, membru în consiliul guvernatorilor BCE, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

„Este posibil să aşteptăm mai mult înainte să reducem din nou dobânzile”, a declarat Robert Holzmann, care este şi guvernator al Băncii Naţionale a Austriei, într-un interviu publicat sâmbătă în cotidianul Kurier. „Este adevărat, unele preţuri la energie se îndreaptă, din nou, în sus. Dar există şi alte scenarii cu privire la modul în care inflaţia ar putea reveni, precum o depreciere importantă a monedei euro”, a adăugat Holzmann.

Întrebat care sunt şansele revenirii la politica de majorare a costului creditului în zona euro, Holzmann, care este considerat unul dintre „şoimii” de la BCE, a spus: „nu văd majorări de dobândă la acest moment”.

O serie de oficiali de la BCE au semnalat că este posibil ca dobânda de referinţă să fie redusă şi mai mult, în contextul în care inflaţia se apropie de ţinta de 2% şi economia zonei euro trece printr-o perioadă dificilă. În paralel, decidenţii analizează impactul unei politici comerciale mai active în SUA după ce Donald Trump va reveni la Casa Albă, în luna ianuarie.

„Un posibil scenariu este acela că tarifele lui Trump vor duce la o încetinire generală a economiei, dar creează şi presiuni inflaţioniste. Cât de puternic va fi acest efect depinde în mod crucial de cât de mult se va aprecia dolarul şi moneda euro se va deprecia”, a spus Holzmann.

La mijlocul lunii decembrie, Banca Centrală Europeană a redus dobânzile cu 25 puncte de bază, pentru a patra oară în acest an şi în linie cu estimările, în contextul în care economia zonei euro încetineşte iar turbulenţele politice din Franţa şi Germania creează îngrijorări. Economiştii se aşteaptă ca BCE să adopte alte patru reduceri ale dobânzii la depozite în anul 2025, care să se adauge celor patru reduceri din 2024, astfel încât dobânda de referinţă în zona euro să ajungă la 2% la mijlocul anului 2025, de la 3% în prezent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinda #BCE #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina