Decizie în așteptare: BCE amână reducerea dobânzii

29 Dec. 2024, 10:26
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
29 Dec. 2024, 10:26 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală Europeană ar putea să aştepte o perioadă mai lungă de timp înainte de a adopta o nouă reducere a dobânzii de referinţă, dacă riscurile inflaţioniste care decurg din preţurile la energie sau o depreciere semnificativă a monedei euro se vor materializa, a declarat Robert Holzmann, membru în consiliul guvernatorilor BCE, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

„Este posibil să aşteptăm mai mult înainte să reducem din nou dobânzile”, a declarat Robert Holzmann, care este şi guvernator al Băncii Naţionale a Austriei, într-un interviu publicat sâmbătă în cotidianul Kurier. „Este adevărat, unele preţuri la energie se îndreaptă, din nou, în sus. Dar există şi alte scenarii cu privire la modul în care inflaţia ar putea reveni, precum o depreciere importantă a monedei euro”, a adăugat Holzmann.

Întrebat care sunt şansele revenirii la politica de majorare a costului creditului în zona euro, Holzmann, care este considerat unul dintre „şoimii” de la BCE, a spus: „nu văd majorări de dobândă la acest moment”.

O serie de oficiali de la BCE au semnalat că este posibil ca dobânda de referinţă să fie redusă şi mai mult, în contextul în care inflaţia se apropie de ţinta de 2% şi economia zonei euro trece printr-o perioadă dificilă. În paralel, decidenţii analizează impactul unei politici comerciale mai active în SUA după ce Donald Trump va reveni la Casa Albă, în luna ianuarie.

„Un posibil scenariu este acela că tarifele lui Trump vor duce la o încetinire generală a economiei, dar creează şi presiuni inflaţioniste. Cât de puternic va fi acest efect depinde în mod crucial de cât de mult se va aprecia dolarul şi moneda euro se va deprecia”, a spus Holzmann.

La mijlocul lunii decembrie, Banca Centrală Europeană a redus dobânzile cu 25 puncte de bază, pentru a patra oară în acest an şi în linie cu estimările, în contextul în care economia zonei euro încetineşte iar turbulenţele politice din Franţa şi Germania creează îngrijorări. Economiştii se aşteaptă ca BCE să adopte alte patru reduceri ale dobânzii la depozite în anul 2025, care să se adauge celor patru reduceri din 2024, astfel încât dobânda de referinţă în zona euro să ajungă la 2% la mijlocul anului 2025, de la 3% în prezent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Oct. 2026, 15:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Oct. 2026, 15:33 // Actual //  Ursu Victor

Importul de gaze a scăzut drastic, la fel a scăzut şi stocarea, în schimb livrările către Republica Moldova se fac aproape de capacitatea maximă a conductei de legătură Iaşi-Ungheni.

Din datele interactive Transgaz, citate de economica.ro, se vede că, la punctul de intrare Negru Vodă intră în ţară zero metri cubi de gaze. Ieri, pe aici, intrau peste 13 milioane mc.

Unicul import este, tot prin Bulgaria, la punctul de intrare Giurgiu – 2,3 milioane mc. Acestea sunt astfel toate cantităţile de gaze pe care le aducem din import- 2,3 milioane mc.

În schimb, din ţară ies 9,7 milioane mc, de unde rezultă că avem un export net de 7,5 milioane mc.

Cea mai mare parte din acest export se face către Republica Moldova. Prin gazoductul Iaşi-Ungheni ies 5,6 milioane mc, adică aproape de capacitatea maximă a acestui interconnector. Ieri, pe aici treceau zero mc.

Export net se face şi către Ungaria, peste 2 milioane mc, restul de două milioane fiind tranzit, adică acel gaz care intră prin Bulgaria şi iese pe la Arad/Szeged.

Ce a mai scăzut puternic este stocarea de gaze. De ieri până azi, s-a înjumătăţit, până la 3,6 milioane mc.

Coroborând toate datele din Sistemul Național de Transport, tragem concluzia că România s-a calibrat cu totul pentru a trimite aceste cantităţi masive către Republica Moldova.

Chiar fără cantităţi semnificative din import şi cu producţia de gaze locală diminuată (din cauza intrării concomitent în revizii a mai multor perimetre de la Petrom  şi Romgaz), gazele pe sub Prut pleacă.

Moldovenii sunt total dependenţi de România pentru gaze, atât ca livrări directe, cât şi ca asigurarea serviciilor de tranzit. Mai mult, operatorul de transport de la Chişinău este condus de Transgazul românesc. Cu răcirea accentuată a vremii, moldovenii au avut brusc nevoie de mai multe gaze, ca să se încălzească, gaze care au fost livrate de România, cu toate că nici noi nu avem cantităţi în exces.

Nu numai moldovenilor le-am trimis gaze ci, aşa cum ziceam, şi ungurilor – peste 2 milioane mc.

Deci, noi, cu o producţie locală în scădere şi aproape fără cantităţi din import, am găsit totuşi soluţii să livrăm la vecini. Sigur, acest lucru s-a întâmplat pentru că aproape am sistat stocarea gazelor.

3,7 milioane injectaţi în subteran înseamnă aproape nimic, faţă de 13-14 milioane mc care se stocau în aceste ultime zile de dinainte de începutul sezonului rece(1 noiembrie).

În prezent, potrivit datelor centralizate ale operatorilor de sistem din Europa, România este la un grad de umplere a depozitelor de 86%. Anul trecut, pe vremea asta, depozitele erau pline aproape de capacitatea maximă.

Multiple voci din sfera europeană, presă şi analişti economici, au apreciat că 2026/2027 va fi una dintre cele mai dificile ierni ale Europei, din punct de vedere energetic, întrucât stocurile de gaze sunt la cel mai mic nivel din ultimii cinci ani, iar cantităţi suplimentare, acum, nu prea mai există de unde să aduci. Ruta rusească, via Turcia, este interzisă pentru mare parte din continent, gaze din Orientul Mijlociu nu prea mai vin, daorită problemelor din Strâmtoarea Ormuz, aşa că Europa va trebui să se descurce cu ce are intern – livrări din Norvegia, Olanda şi importuri din nordul Africii, plus GNL american, adus cu metanierele.