Decizie în așteptare: BCE amână reducerea dobânzii

Banca Centrală Europeană ar putea să aştepte o perioadă mai lungă de timp înainte de a adopta o nouă reducere a dobânzii de referinţă, dacă riscurile inflaţioniste care decurg din preţurile la energie sau o depreciere semnificativă a monedei euro se vor materializa, a declarat Robert Holzmann, membru în consiliul guvernatorilor BCE, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

„Este posibil să aşteptăm mai mult înainte să reducem din nou dobânzile”, a declarat Robert Holzmann, care este şi guvernator al Băncii Naţionale a Austriei, într-un interviu publicat sâmbătă în cotidianul Kurier. „Este adevărat, unele preţuri la energie se îndreaptă, din nou, în sus. Dar există şi alte scenarii cu privire la modul în care inflaţia ar putea reveni, precum o depreciere importantă a monedei euro”, a adăugat Holzmann.

Întrebat care sunt şansele revenirii la politica de majorare a costului creditului în zona euro, Holzmann, care este considerat unul dintre „şoimii” de la BCE, a spus: „nu văd majorări de dobândă la acest moment”.

O serie de oficiali de la BCE au semnalat că este posibil ca dobânda de referinţă să fie redusă şi mai mult, în contextul în care inflaţia se apropie de ţinta de 2% şi economia zonei euro trece printr-o perioadă dificilă. În paralel, decidenţii analizează impactul unei politici comerciale mai active în SUA după ce Donald Trump va reveni la Casa Albă, în luna ianuarie.

„Un posibil scenariu este acela că tarifele lui Trump vor duce la o încetinire generală a economiei, dar creează şi presiuni inflaţioniste. Cât de puternic va fi acest efect depinde în mod crucial de cât de mult se va aprecia dolarul şi moneda euro se va deprecia”, a spus Holzmann.

La mijlocul lunii decembrie, Banca Centrală Europeană a redus dobânzile cu 25 puncte de bază, pentru a patra oară în acest an şi în linie cu estimările, în contextul în care economia zonei euro încetineşte iar turbulenţele politice din Franţa şi Germania creează îngrijorări. Economiştii se aşteaptă ca BCE să adopte alte patru reduceri ale dobânzii la depozite în anul 2025, care să se adauge celor patru reduceri din 2024, astfel încât dobânda de referinţă în zona euro să ajungă la 2% la mijlocul anului 2025, de la 3% în prezent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinda #BCE #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.