Decizie în așteptare: BCE amână reducerea dobânzii

Banca Centrală Europeană ar putea să aştepte o perioadă mai lungă de timp înainte de a adopta o nouă reducere a dobânzii de referinţă, dacă riscurile inflaţioniste care decurg din preţurile la energie sau o depreciere semnificativă a monedei euro se vor materializa, a declarat Robert Holzmann, membru în consiliul guvernatorilor BCE, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

„Este posibil să aşteptăm mai mult înainte să reducem din nou dobânzile”, a declarat Robert Holzmann, care este şi guvernator al Băncii Naţionale a Austriei, într-un interviu publicat sâmbătă în cotidianul Kurier. „Este adevărat, unele preţuri la energie se îndreaptă, din nou, în sus. Dar există şi alte scenarii cu privire la modul în care inflaţia ar putea reveni, precum o depreciere importantă a monedei euro”, a adăugat Holzmann.

Întrebat care sunt şansele revenirii la politica de majorare a costului creditului în zona euro, Holzmann, care este considerat unul dintre „şoimii” de la BCE, a spus: „nu văd majorări de dobândă la acest moment”.

O serie de oficiali de la BCE au semnalat că este posibil ca dobânda de referinţă să fie redusă şi mai mult, în contextul în care inflaţia se apropie de ţinta de 2% şi economia zonei euro trece printr-o perioadă dificilă. În paralel, decidenţii analizează impactul unei politici comerciale mai active în SUA după ce Donald Trump va reveni la Casa Albă, în luna ianuarie.

„Un posibil scenariu este acela că tarifele lui Trump vor duce la o încetinire generală a economiei, dar creează şi presiuni inflaţioniste. Cât de puternic va fi acest efect depinde în mod crucial de cât de mult se va aprecia dolarul şi moneda euro se va deprecia”, a spus Holzmann.

La mijlocul lunii decembrie, Banca Centrală Europeană a redus dobânzile cu 25 puncte de bază, pentru a patra oară în acest an şi în linie cu estimările, în contextul în care economia zonei euro încetineşte iar turbulenţele politice din Franţa şi Germania creează îngrijorări. Economiştii se aşteaptă ca BCE să adopte alte patru reduceri ale dobânzii la depozite în anul 2025, care să se adauge celor patru reduceri din 2024, astfel încât dobânda de referinţă în zona euro să ajungă la 2% la mijlocul anului 2025, de la 3% în prezent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinda #BCE #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 142 de mii de persoane care aveau obligația legală să-și procure polița medicală nu au făcut-o în 2025, iar fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au ratat încasări estimate la circa 187,3 milioane de lei. Datele apar în raportul Curții de Conturi privind gestionarea sistemului medical.

Potrivit auditorilor, printre cei care nu și-au cumpărat polița predomină proprietarii de terenuri agricole – peste 136 de mii de persoane. În medie, pentru fiecare persoană neasigurată care trebuia să achite polița reveneau aproximativ 1 315 lei neîncasați la bugetul medical.

Totodată, alte peste 1,62 milioane de persoane figurează ca fiind plecate peste hotare mai mult de 183 de zile pe an și, prin urmare, nu sunt obligate să procure polița medicală. Curtea de Conturi atrage însă atenția că autoritățile nu dețin date exacte privind perioadele reale de aflare în țară sau peste hotare ale acestor persoane.

Auditul mai arată că 69 de prestatori de servicii medicale au semnat contracte cu CNAM fără să aibă certificate de acreditare valabile, pentru servicii estimate la peste 2 miliarde de lei. Unele instituții au activat sute de zile fără acreditare. De exemplu, Centrul de Sănătate Cucuruzeni a funcționat 350 de zile fără certificat valabil.

Probleme au fost depistate și în domeniul fertilizării in vitro. Curtea de Conturi a constatat că servicii în valoare de 1,2 milioane de lei au fost achitate unor clinici care nu aveau autorizațiile necesare pentru acest tip de activitate.

Raportul arată că veniturile fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală au constituit anul trecut 17,493 miliarde de lei, cu 1,56 miliarde mai mult decât în 2024. Cheltuielile au ajuns la 17,396 miliarde de lei, iar sistemul a încheiat anul cu un excedent de 96,7 milioane de lei.

Salariații au rămas principala sursă de finanțare a sistemului medical. Cei peste 758 de mii de angajați au contribuit cu 9,49 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 54,3% din veniturile FAOAM. În medie, contribuția anuală per angajat a fost de 12 513 lei.

În paralel, statul a achitat 7,17 miliarde de lei pentru asigurarea medicală a peste 1,57 milioane de persoane neangajate – copii, pensionari și persoane cu dizabilități. Potrivit auditului, aceste categorii au beneficiat însă de servicii medicale în valoare de 9,06 miliarde de lei, cu aproape 1,9 miliarde mai mult decât contribuțiile achitate de Guvern. În medie, pentru fiecare persoană asigurată de stat au revenit servicii medicale de aproximativ 4 566 de lei anual.